Acasă Editură O perspectivă inedită a culturii & marketingului informației în bibliotecile publice din...

O perspectivă inedită a culturii & marketingului informației în bibliotecile publice din România – Elena ZANET

0
0

Dacă omenirea ar fi avut posibilitatea să‑şi acopere integral nevoile de consum (informaționale) cu ceea ce avea la dispoziţie, prin cultura – ca ştiinţă – noi, bibliotecarii (cei care lucrează cu cartea și o promovează) am fi fost de prisos. Sarcina fundamentală asumată de bibliotecari a fost, este și va fi aceea de a găsi soluţii de utilizare a resurselor disponibile în vederea maximizării gradului de acoperire a nevoilor consumatorilor (utilizatorii, cititorii bibliotecii), care sunt practic nelimitate. Pregătirea şi formarea încrederii utilizatorilor unei biblioteci este o condiţie pentru dezvoltarea suportului informaţional al unei comunităţi. Aceasta se clădeşte pe alfabetizarea şi incluziunea digitală a acestei comunităţi, care constituie obiectivele majore ale tuturor strategiilor digitale pentru următoarele decenii.

Optica de marketing este omniprezentă în societatea românească a secolului 21 alături de Cultura Informației (CI) în bibliotecile românești cu capacitatea acestora de a activa ca și catalizatori ai inovației în informații, educație, cercetare, cultură și participare socială. Bibliotecile sunt capabile să gestioneze informația împreună cu problematica alfabetizării informaționale, strategiile și instrumentele sale, toate coroborează pentru un scenariu de viitor al culturii informației.

 

Educația Permanentă și Cultura Informației aplicabile în Bibliotecile Publice

În ghidurile IFLA/ UNESCO[1] pentru dezvoltarea serviciilor bibliotecilor pu­bli­ce, se menționează trei instrumente manageriale importante în efortul bi­blio­te­cii de a furniza utilizatorilor săi servicii ale bibliotecii eficiente și eficace: ana­li­za nevoilor comunității; monitorizarea și evaluarea; măsurarea performanțelor.

Dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de informare și comunicare, utilizarea tot mai largă a internetului și a tehnologiilor web, politicile de educație permanentă mai deschise și mai coerente sunt doar câțiva dintre factorii care au influențat activitățile bibliotecilor în ultimul deceniu. Bibliotecile trebuie să răspundă aces­tor cerințe prin dezvoltarea și furnizarea unor servicii care reflectă aceste schimbări contextuale.

O formă timpurie de stocare și obținere a informațiilor o constituie biblioteca din Alexandria[2]; știința interdisciplinară a informației vizează analiza, colectarea, clasificarea, manipularea, stocarea, extragerea și diseminarea acesteia.

Astăzi, știința informației este adesea (în mod greșit) considerată ca o ramu­ră a științei calculatoarelor. Oricum, ea încorporează nu numai aspecte ale științei calculatoarelor, dar adesea domenii diferite, precum știința arhivării, știința cognitivă, comerț, comunicații, legislație, știința bibliotecii, management, matematică, filosofie, politici publice și științe sociale.

Știința informației nu trebuie confundată cu teoria informației, studiul unui concept matematic particular al informației sau cu știința bibliotecii – un domeniu de activitate al bibliotecilor care folosesc unele din principiile științei informației (interacțiunea om‑calculator, de grup, web-ului semantic, designului senzitiv, proceselor de design iterative, modalități prin care oamenii generează, folosesc, găsesc informația).

Bibliotecarii, membrii comunității educaționale și specialiști în domeniile activității cu informația, trebuie să învețe să joace rolul principal în asigurarea calității culturii informației.

Documente internaţionale care susţin cultura informaţiei

  • În SUA, s‑a elaborat şi adoptat, prin „Telecommunication Act of 1996”[3], o le­ge care a fost realizată pentru „a aduce viitorul până în pragul caselor americanilor”, spunea William Clinton[4], prin deschiderea unor forme noi de comunicare prin telefonie (cu şi fără fir), calculatoare, radio şi televiziune; În UE, începând cu Cartea Albă a UE din 1993[5] şi Raportul Bangemann, „Europa şi Societatea Informaţională Globală”[6] (Corfu – Grecia, 1994) şi terminând cu „eEurope – An Information Society for All”[7] în 1999 ca element-cheie în strate­gia de modernizare a economiei europene, s‑a aliniat operativ la toate iniţiativele şi orientările pro­mo­vate pentru consolidarea IIN (Infrastructurii Infor­ma­ţio­nale Naţională) şi IIG[8] (Infrastructura Informaţională Globală); Deciziile UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite în domeniul Educaţiei, Ştiinţei şi Culturii), în cadrul Programului Informaţie pentru Toţi[9]; organizaţii internaţionale şi asociaţii ale Bibliotecilor din întreaga lume (ALA[10], IFLA[11]); Jesús Lau[12] – „Guidelines on Information Literacy for Lifelong Learning” 2006 (Linii directoare privind cultura informaţiei şi instruirea de‑a lungul întregii vieţi); standardele IFLA privind cultura infor­ma­ţiei: IFLA a inclus definiţii de promovare a culturii informaţiei în multe dintre documentele sale, ca de ex.: The IFLA Internet Manifesto[13], The IFLA/ UNESCO School Library Manifesto[14], The UNESCO Public Library Manifesto[15]; Liniile directoare IFLA privind serviciile de bibliotecă pentru copii (2003)[16]; Declaraţia de la Alexandria privind cultura informaţiei şi învăţarea pe parcursul întregii vieţi (2005)[17]; Manifestul IFLA/ UNESCO pentru biblioteca multiculturală (2006)[18]; Manifestul IFLA pentru bibliotecile digitale (2013)[19].

Există o alianță internațională pentru Cultura Informației între Institutul Australian și Noua Zeelandă pentru alfabetizarea informației (ANZIIL); Rețeaua Europeană de Alfabetizare a Informației (EnIL) în UE; Forumul Național privind Alfabetizarea Informațională (NFIL) în Statele Unite ale Americii; NordInfolit Scandinavia; SCONUL (Societatea Colegiilor, Bibliotecilor Naționale și Universitare), Comitetul Consultativ pentru Alfabetizarea Informației cu sediul în Regatul Unit al Marii Britanii.

Documente naţionale care susţin cultura informaţiei:

  1. Strategia Naţională de Pregătire a Aderării României la Uniunea Europeană[20] în care se notează, prin consens politic naţional, că societatea informaţio­nală este definită ca obiectiv dezirabil în dezvoltarea ţării în acest mileniu;
  2. IIN – Infrastructura Informaţională Naţională este mai degrabă o viziune de­cât un produs sau sistem, având menirea să stimuleze economia şi creaţia, asi­gurând avantaje competitive celor care dezvoltă şi aplică TIC (Tehnologiile In­formaţionale şi de Comunicaţie).

Beneficiile IIN şi IIG sunt imense, fiind menite să permită evoluţii spectaculoase pe calea modernităţii în ţările care se vor alinia noilor orientări: revoluţionea­ză capacitatea de comunicare a omului, peste graniţele naţionale, la nivel global; conturează condiţii pentru realizarea de noi produse/ servicii, asigurând o dezvoltare economică durabilă, inclusiv prin noi locuri de muncă; sprijină dezvoltarea unor tehnologii şi tendinţe actuale care permit evoluţia societăţii prin asigurarea unor servicii digitale, a unui mediu inteligent, făcând din cunoaştere un bun activ folosit în decizii şi inovare, ca o condiţie a dezvoltării etc.

Bibliotecile – centrele comunitare multifuncționale – trebuie să răspundă acestor cerințe prin dezvoltarea și furnizarea unor servicii care reflectă aceste schimbări contextuale. Biblioteca este văzută ca un nou tip de instituție socială, creată pentru susținerea educației informale, pentru dezvoltarea spiritului comunitar și pentru abordarea problemei includerii sociale.

IFLA promovează Cultura Informației!

Conform definiției date de către Marchand[21], cultura informațională este în­su­marea valorilor, atitudinilor și a comportamentelor care au un rol foarte mare în influențarea oamenilor în modul în care utilizează informația. Există patru me­tafore, cum au fost numite de Marchand, care sunt asociate CI. Este vorba de me­tafora militară, metafora utilajului, metafora organismului și metafora creierului.

Conform metaforei militare, compania (instituția) are rolul unei armate care decide totul. În acest caz, informațiile și controlarea acestora reprezintă calea spre obținerea victoriei. Metafora utilajului vede organizația ca pe un aparat care are nevoie de reparații sau mici schimbări pentru a funcționa la capacitate maximă. Metafora organismului are rolul de a sugera ca organizația să reprezinte un tot, un întreg, în care fiecare membru face parte dintr‑un grup ce trebuie să fie foarte unit și stabil. Ultima metaforă, cea a creierului, înțelege compania ca pe un organism de creație și de inventivitate, care se poate dezvolta de la sine.

Modalitățile de promovare se efectuează prin: abordarea CI ca fundament al procesului de cunoaștere la orice nivel (procesul de instruire în general, activi­tatea științifică și de cercetare sau soluționarea unor sarcini practice, de impor­tanță vitală), care necesită utilizarea informației, cunoștințe, abilități și com­pe­tențe informaționale; conștientizarea procesului de instruire informațională ca fiind unul complex, care solicită asocierea întregii societăți (autorități, instituții, bibliotecari și cadre didactice); înțelegerea instruirii informaționale ca factor ce contribuie la realizarea funcției educaționale a bibliotecilor, „instituții care învață”; formarea CI, ca parte componentă a activității profesionale a bibliotecarului, care trebuie să fie instruiți pentru a învăța pe alții!

În opinia dr. Jamie Mackenzie[22], individul cu o cultură a informaţiei posedă următoarele abilităţi:

  • Localizare: abilitatea de a găsi informaţia corespunzătoare, a analiza, a sorta şi a selecta informația necesară;
  • Interpretare: abilitatea de a transforma datele și informația în cunoștințe, previziune și înțelegere;
  • Generarea ideilor noi: dezvoltarea ideilor/ipotezelor noi.

 

Contribuția biblioteconomiei în cultura informației

În concepția instruirii biblioteconomice, o deosebită atenție se acordă: determinării locului documentelor de bibliotecă; axarea pe strategiile informaționale; descrierea procesului căutării informației și a competențelor informa­țio­nale ale utilizatorilor.

Alte noțiuni care sunt incluse în cultura informației (CI):

  • fluența informațională (prezența sau achiziționarea CI);
  • educarea utilizatorilor (abordarea globală în învățarea userilor de infor­mație);
  • instruirea biblioteconomică (se concentrează pe deprinderile biblioteconomice);
  • instruirea bibliografică (instruirea utilizatorilor privind căutarea și regăsirea informației);
  • competențe informaționale (combinarea abilităților cu obiectivele CI);
  • abilități informaționale (se concentrează pe activitatea practică);
  • dezvoltarea abilităților informaționale (procesul de facilitare a abilităților informaționale).
  • alte concepte.

Conceptul de educație permanentă aplicabil în bibliotecile publice, în general, și, în particular, Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” Iași este vizibil prin câteva dintre serviciile furnizate deja – un „meniu” bogat și diversificat de luat în considerare în organizarea serviciilor:

Sprijin pentru atitudinile de bază;

Cursuri pentru folosirea tehnologiilor informaționale și comunicaționale:

Campania Hai pe net 2013, 2018[23];

Dacă nu poți veni la bibliotecă, vine biblioteca la tine! 2018‑2020[24];

Activități de sprijinire a educației formale și asistență, instruire pentru folosirea serviciilor electronice (e‑banking, servicii publice), folosirea GPS‑ului, a telefonului mobil:

Ateliere: Fotografia de vacanță cu telefonul mobil[25];

Cursuri de fotografie digitală și de grafică pe calculator;

Promovarea alfabetizării informaționale[26];

Jocuri interactive[27];

Informații în domeniul afacerilor private (de ex. studii de piață, sesiuni despre cum se înființează o firmă informații despre obținerea autorizațiilor);

Asistență pentru utilizatorii care caută un loc de muncă și consiliere în carieră: Serviciul de Catalogare, achiziții, informare bibliografică[28];

Cluburi de lectură pentru copii și adulți în mediul online – Proiectul: T.L.o.R. – „The Love of Reading”, finanțat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus +, Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici – Parteneriate strategice pentru educația în școli (KA201‑884F3C0F)[29];

Prezentări de cărți noi, de autori, cercuri și competiții literare – câteva exemplificări: Festivalul Teodorenii 2015‑2019, Concursul de volume colective de proză Ionel Teodoreanu 2014, FIE 2014 – Simpozionul Național Iașii Teo­do­re­nilor 2014 [30]; concursuri: Concursul județean de literatură umoristică, epigrame și grafică satirică pe teme europene „EUtopia în UE ” și Concursul de recenzii de carte „Și eu scriu despre cărți”[31]

Dezbateri/ întruniri pe diverse teme cursuri pentru învățarea unor limbi stră­ine – American Corner Iași[32].

 

Utilizatorul Informației/ Abilități/ Alfabetizare Informațională

Studiile din literatura de specialitate, observaţiile proprii şi solicitările adre­sate bibliotecii sunt elementele care pledează pentru educarea utilizatorilor prin programe de instruire, al căror rol este de a‑i familiariza cu serviciile şi resursele de informare şi documentare oferite de bibliotecă. Complementar asistării şi consilierii informaţionale permanente, este necesar acest demers ce vine să certifice atenţia deosebită pe care Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași o acordă educaţiei utilizatorilor pentru cultura informaţiei.

  • Interpretarea concepţiei Cultură Informaţională şi determinarea componentelor ei de bază;
  • Evaluarea gradului de cunoaştere şi de atitudine faţă de Cultura Informa­ţională a utilizatorilor;
  • Determinarea nivelului Culturii Informaţionale a utilizatorilor;
  • Identificarea formelor şi metodelor de formare a Culturii Informaţionale în corelaţie cu necesităţile utilizatorilor;
  • Formularea propunerilor privind ridicarea nivelului Culturii Informaţionale a utilizatorilor.

Nivelul Culturii Informaţionale (CI) a utilizatorilor diferă de la o instituţie de cultură la alta. În scopul realizării problemelor expuse mai sus, este necesară lansarea periodic a unui chestionar care să constituie drept mecanism de măsurare a Culturii Informaţionale, cât şi eficienţa şi eficacitatea serviciilor de bibliotecă din perspectiva utilizatorilor.

Educaţia pentru cultura informaţiei este o responsabilitate a tuturor bibliotecarilor. Este necesară însă abordarea strategică a acesteia şi, de asemenea, colaborarea între specialiştii din structurile infodocumentare şi experţii din zona învăţământului, tehnologiei şi a altor discipline, pentru dezvoltarea unor programe care să favorizeze cultura informaţiei. Bibliotecile deţin o politică evidentă privind educarea şi instruirea informaţională a utilizatorilor săi. Pentru dez­vol­tarea continuă, pentru ridicarea nivelului existent al Culturii Informaţionale a utilizatorilor existenți și cei potențiali este necesar un plan de activităţi pe tema­tica unei Campanii de Cultură Informaţională. Utilizarea eficientă a informaţiei în Biblioteci este o condiţie a succesului pentru ziua de azi şi de mâine.

Structurile infodocumentare trebuie să‑şi formeze utilizatorii, astfel încât ideea principală să fie centrată pe cititor, iar efortul bibliotecarului trebuie orien­tat spre necesitatea ca acesta să fie cât mai bine informat și specializat în domeniul biblioteconomiei și științei informării.

Abilitățile secolului 21 de la persoane fizice (cititorul) la colectivități (bibliotecari) și nivel organizațional (instituție):

Abilități ale vieții și carierei Abilități informaționale de nivel mediu și tehnologie avansată Abilități de inovație și educație permanentă
§ responsabilitate și coordonare

§ productivitate și răspundere

§ flexibilitate și adaptabilitate

§ inițiativă și principii de viață

§ abilități sociale și interculturale

§ știința informației

§ știința comunicării

§ știința informării, comunicării și tehnologiilor avansate

§ gândire critică

§ comunicare

§ cercetare

§ rezolvarea obstacolelor

§ colaborarea

§ cunoaștere despre cunoaștere (abilități de gândire de ordin superior)

§ creativitate

§ inovație

 

În domeniul alfabetizării informaționale, de exemplu, programele diferă considerabil şi pot include: ateliere de lucru, cursuri, „teste de laborator”, medita­ții auto‑planificate etc., „pachete de alfabetizare informațională” bazate pe internet, pentru a‑i ajuta pe cei care se instruiesc, să‑şi dezvolte abilitățile de căutare a informației. Ca exemplificare, subiecte abordate în domeniul comunicării şi informării electronice sunt: blogurile; cărțile electronice (e‑Books); e‑mailul; utilizarea internetului; navigarea pe internet; messenger‑ul/ serviciile de chat; Skype‑ul; rețelele de socializare/ serviciile Web 2.0. (Facebook, YouTube, Twitter etc.); conferințele video.

Pe lângă aceste servicii „de bază”, unele biblioteci oferă şi o pregătire mai avansată, ca de exemplu instruirea în ceea ce priveşte siguranța pe internet[33], problemele legate de dreptul de copyright şi de recuperarea informațiilor. Pentru mulți oameni, consilierea personalizată (interviul de referință) în procesul educațional este cea mai eficientă, permițând o mai profundă înțelegere şi o mai bună motivare. Asigurarea acestui tip de asistență presupune totuşi o mai mare solicitare a abilităților personalului de bibliotecă şi a resurselor bibliotecii.

Creativitatea, inovația și cultura organizațională în bibliotecile publice

Inovația în furnizarea serviciilor necesită atenție managerială, implicarea şi prioritizarea resurselor. Inovația presupune recunoaşterea importanței coope­rării şi a competențelor existente în cadrul rețelelor şi, în cele din urmă, susți­nerea multiplicării.

Metodele de realizare a unor inovații ce vizează utilizatorul pot fi: observația, interviurile elaborate, dezvoltarea de prototipuri ale soluțiilor noi şi folosirea acestora ca şi canal comunicațional cu utilizatorii în scopul perceperii nevoilor viitoare, descoperirii inconsecvențelor – utilizatorii de multe ori zic una şi fac alta –, descoperirii de noi modele, dezvoltării şi modelării conceptelor împreună cu utilizatorii.

Cele 7 cercuri ale inovației este o metodă care abordează problemele fundamentale într‑o organizație. Metoda presupune şapte paşi pentru a realiza cu suc­ces o inovație. Metoda operează cu aspecte fundamentale într‑o organizație:

  • structura, strategia, organizarea, competențele, cultura şi cooperarea externă,
  • generarea de idei,
  • evaluarea,
  • testarea şi realizarea de prototipuri,
  • planificarea şi planul de afaceri,
  • implementarea şi
  • clienții, precum şi alte părți interesate.

Un element duce la altul şi aceasta poate deveni o cultură sau o tradiție prin care bibliotecile pot evolua în mod constant, bazându‑şi următorul pas pe rezultatele celui anterior.

Recomandări privind creativitatea, inovația și cultura organizațională în bibliotecile publice

Complexitatea şi diversitatea de programe care pot fi implementate de biblio­tecile publice pentru susținerea educației permanente sunt  în continuă creştere.

Fiecare bibliotecă vine cu propria planificare, cu propriul management şi cu propriile dificultăți în asigurarea resurselor şi are nevoie, tot mai mult, să coopereze, să stabilească parteneriate cu alte instituții şi să înțeleagă contextul strategic mai larg, care există dincolo de serviciile de bibliotecă „tradiționale”.

Evaluarea şi feedbackul educației pentru adulți din bibliotecile publice rămân subiectul variatelor interpretări şi constituie o zonă problematică. Un set coerent de informații asupra modului în care funcționează serviciile şi asupra impactului lor potențial este încă în curs de elaborare, susțin specialiștii. Pentru a realiza acest obiectiv, este important ca bibliotecile să cunoască şi să poată învă­ța din experiențele şi din bunele practici din alte părți ale lumii. (În Finlanda, pro­grame de tipul „Întreabă un bibliotecar” sau „Împrumută serviciile unui bibliotecar” permit clienților să‑şi facă o programare la un bibliotecar pentru servicii personalizate de căutare a informațiilor. Biblioteca Orăşenească Helsinki foloseşte The Balanced Scorecard (BSC) (o tehnică ce permite unei companii să monitorizeze şi să managerieze performanțele în legătură cu nişte obiective specifice) ca bază pentru managementul strategic. Acest instrument managerial oferă patru perspective: • Perspectiva educațională şi de dezvoltare este baza acestui instrument managerial. (Această perspectivă are trei dimensiuni: pregătirea diversificată a personalului şi plăcerea de a lucra, realizarea interactivității serviciu‐cultură şi asigurarea tehnologiei funcționale), • Perspectiva internă • Perspectiva convențională • Perspectiva clienților.

Exemple de pachete de alfabetizare informațională bazate pe internet pot fi întâlnite în Portugalia; proiectul Ulisses a urmărit dezvoltarea de competențe în alfabetizarea informațională în Rețeaua Bibliotecilor Municipale din Lisabona, prin implementarea Ghidurilor IFLA ce vizează alfabetizarea informațională pen­tru educația permanentă (2006). De asemenea, a fost elaborat şi un model pentru evaluarea bibliotecilor publice şi a serviciilor de informare.

În Slovenia, bibliotecile au elaborat un chestionar, ca parte a unui program modern de alfabetizare în informatizare şi documentare, care trata problema moştenirii culturale şi care îi viza în special pe elevi şi pe profesorii lor.

Când vorbim despre cultura organizației, facem referire implicit la un element de cultura organizațională.

Cultura organizației este rezultatul emergent al continuării negocierii despre valori, semnificații și proprietăți între membrii organizației respective și me­diul acesteia[34].

Johnson și Scholes[35] au identificat șase elemente distincte, dar interrela­țio­na­te care contribuie la ceea ce aceștia numeau „paradigma”, echivalent cu mode­lul mediului de muncă sau cu valorile organizației. Ei au sugerat că fiecare poa­te fi examinat și analizat individual pentru a obține o imagine mai clară a pro­blemelor culturale mai largi ale unei organizații.

Cele șase elemente (conform imaginii de mai jos) care contribuie (cu exemple folosite la examinarea organizației disponibile) sunt următoarele:

Povestiri: modul în care o organizație se înțelege și se explică.

Ritualuri și rutine: Normele și practicile acceptate.

Simboluri: artefacte fizice. Reprezentările neoficiale și oficiale ale culturii.

Structuri organizaționale: Structuri formale și ierarhie, precum și rutele informale ale puterii și influenței.

Structuri de putere: Oamenii și sistemele care au puterea de a duce lucrurile la bun sfârșit.

Sisteme de control: felul în care o organizație controlează modul în care se fac lucrurile.

 

Marketingul informației – natura și stilul CI în societatea cunoașterii

  • Marketingul informației constituie:
    • unul dintre stadiile managementului informației (acesta implică promovarea produselor și serviciilor informaționale prin adoptarea efectivă a strategiilor de marketing);
    • cel mai important obiectiv al marketingului informațional este să atragă un număr cât mai mare de utilizatori și să‑i încurajeze să utilizeze resursele bibliotecii la maximum;

În literatura de specialitate sunt 4 factori esențiali pentru un marketing de succes:

  • orientat spre consumatori (utilizatori/ cititori);
  • orientare spre o perspectivă de lungă durată;
  • orientat spre utilizarea deplină a tuturor resurselor disponibile;
  • tendință spre inovare.

Bibliotecile publice sunt de mult timp organizații non‑profit; dezvoltarea marketingului în biblioteci a fost influențată de teoriile lui Kotler și Levy despre marketing pentru organizațiile non‑profit[36].

Bibliotecile sunt implicate în operațiuni de servicii. Pentru că serviciile sunt diferite de produse, serviciul de marketing este diferit de produsul de marketing. Bibliotecile trebuie să stabilească relații cu utilizatorii, furnizorii, guvernele, autoritățile locale, ONG‑uri, unități preșcolare/ școlare/ universitare și altele; acestea trebuie să satisfacă toate părțile interesate, nu numai utilizatorii. Internetul permite bibliotecilor să ofere servicii oricând, oriunde și oricui.

Marketingul este benefic pentru biblioteci, deoarece un program de marketing eficient (PME) poate ajuta biblioteca să creeze un avantaj competitiv prin dezvoltarea de noi servicii sau modificări ale celor existente pentru a‑și mulțumi și mai bine utilizatorii; îmbunătățirea statutului și imaginii organizaționale/ instituționale către diferiți actori din comunitate; și, prin îmbunătățirea performanței lor, în general. Fără îndoială, marketingul îi ajută pe bibliotecari să‑și îmbunătățească reputația în cadrul organizațiilor lor și ca profesie în cadrul societății.

Marketingul informațional în bibliotecile din India este esențial pentru:

  • promovarea utilizării resurselor informaționale;
  • crearea percepției necesității prin crearea cererii (nevoia utilizatorului);
  • asigurarea utilizării optime a informațiilor;
  • îmbunătățirea imaginii bibliotecilor și a profesioniștilor din bibliotecă;
  • abordarea problemelor creșterii costurilor suporturilor de hârtie/ electronice (jurnale, baze de date);
  • a face față exploziei informaționale;
  • introducerea sistemului de tehnologie informațională de ultimă oră în serviciile de bibliotecă;
  • echilibrarea fondurilor de carte, în scădere;
  • salvarea bibliotecilor de la declinul cititor‑suport; și
  • susținerea dictonului că INFORMAȚIA ESTE PUTERE!

 

Concluzii la marketingul informației

Marketingul informației este un subiect frecvent întâlnit și utilizat în profe­sia de bibliotecar al zilelor noastre. Dar, în același timp, au existat/ există multe controverse cu privire la conceptul de marketing în bibliotecă și profesia noastră și a serviciilor de informații educaționale. În domeniul biblioteconomiei și al științei informării există încă multă rezistență în utilizarea abordării „marketingului” managementului. Produsul de informare și serviciile sunt ca produse și servicii pentru clienți în multe privințe. Dar, din partea bibliotecarilor, nu întâlnim acord total în privința folosirii principiilor marketingului apli­cat în biblioteci.

Conceptul de marketing aplicat în practică pare încă străin de mulți colegi. În cadrul profesiei, există un sentiment rezidual că marketingul este oarecum inadecvat pentru o instituție de cultură ce deservește un serviciu public, cum ar fi biblioteca. Unii colegi încă păstrează această viziune și nu văd loc pentru o astfel de practică într‑o profesie fără scop lucrativ. Acum, este timpul să ne schimbăm atitudinea! Pentru că numărul utilizatorilor care citesc scade și prezența lor în bibliotecă este mereu critică. Comercializarea informațiilor înseamnă transfer de informații către potențialul utilizator/ client.

Bibliotecile și bibliotecarii rămân „agenții schimbării” în sfera culturii informației și a infrastructurii informației la nivel global.

În concluzie, susțin că rețelele societății digitale, internetul, noile media educative, impactul generat de bibliotecile românești indiferent de tipul lor, cu propriile (re)surse, devin un imbold spre progresul înregistrat în toate domeniile vieții educativ‑sociale.

 

[1] [https://www.ifla.org/files/assets/school‑libraries‑resource‑centers/publications/ifla-school-library‑guidelines‑ro.pdf] accesat la data de 23.03.2020

[2] Biblioteca din Alexandria a fost cea mai renumită bibliotecă a antichității. Situată în Alexandria, adevărată metropolă a civilizației greco‑romane din Egiptul antic, conținea peste 900.000 de per­gamente. Noua Bibliotecă din Alexandria (Bibliotheca Alexandrina) are ca deziderat renaște­­rea spiritului savant al deschiderii specifice celei originale. Este mai mult decât o simplă biblio­tecă deoarece conține: biblioteca, cu milioane de cărți; o arhivă conectată la internet; șase bi­­blioteci specializate în: artă, materiale multimedia și audiovizuale, formate micro, cărți rare și de colecție, manuscrise, istoria științei, bibliotecă pentru copii, tineret, trei muzee, antichi­tăți, un planetariu, un exploratoriu, culturama, o panoramă culturală expusă pe nouă ecrane. Bi­blio­theca Alexandrina este câștigătoare a mai multor premii, reprezintă în primul rând o expune­re a moștenirii culturale a Egiptului în urma a peste 5.000 de ani de istorie; VISTA (The Virtual Immersive Science and Technology Applications System); șapte centre de cercetare aca­de­mi­că; nouă expoziții permanente; patru galerii de artă; un centru de conferințe; un forum de dialog. Noua Bibliotecă mai găzduiește și un număr mare de instituții ca: Academia Bibliotheca Ale­xandrinae, Societatea Arabă pentru Etica Științei și Tehnologiei, Fun­da­ția Anna Lindh pentru dialog intercultural, Institutul de Studii pentru Pace al Mișcării Suzanne Mubarak, Proiectul de Cercetare Medicală, Centrul Jean‑Rene Dupuy pentru Lege și Dezvoltare, Biroul Regional Arab al Academiei de Științe pentru Dezvoltare Mondială, Biroul Regional al Federației Internaționale a Asociațiilor Bibliotecilor, Secretariatul Comisiilor Naționale Arabe ale UNESCO, Rețeaua Orientului Mijlociu și Nord‑Africană pentru Economia Protecției Mediului.

[3] [https://www.govinfo.gov/content/pkg/PLAW‑104publ104/pdf/PLAW‑104publ104.pdf] accesat la data de 23.03.2020

[4] William Jefferson “Bill” Clinton, al 42‑lea Preşedinte al Statelor Unite ale Americii (în perioada 20.01.1993 – 20.01.2001)

[5] [https://op.europa.eu/en/publication‑detail/‑/publication/0d563bc1‑f17e‑48ab‑bb2a-9dd9 a31d5004] accesat la data de 23.03.2020

[6] Raport elaborat după numele domnului Bangemann, comisarul european responsabil cu industria şi tehnologia informaţiei

[7] Europe – An information society for all – Communication on a Commission initiative for the special European Council of Lisbon, 23 and 24 March 2000/* COM/99/0687 final */

[8] IIG – a fost instituită în 1994, la sesiunea ITU (International Telecommunication Union) de la Bue­nos Aires

[9] UNESCO – IFAP (Information For All Programme) [https://en.unesco.org/programme/ifap] accesat la data de 23.03.2020

[10] ALA – American Library Association [www.ala.org] accesat la data de 24.03.2020

[11] IFLA – The International Federation of Library Associations and Institutions (www.ifla.org] accesat la data de 25.03.2020

[12] Jesús Lau, Chair at Information Literacy Section – IFLA (Federaţia Internaţională a Asociaţiilor Bibliotecare) [https://www.ifla.org/files/assets/information‑literacy/publications/ifla-guide­­lines‑ro.pdf] accesat la data de 25.03.2020

[13] IFLA. The IFLA Internet Manifesto [https://www.ifla.org/files/assets/faife/publications/ policy‑documents/internet‑manifesto‑2014.en.pdf] accesat la data de 25.03.2020

[14] IFLA. The IFLA/UNESCO School Library Manifesto [https://www.ifla.org/publications/ iflaunesco‑school‑library‑manifesto‑1999] accesat la data de 25.03.2020

[15] IFLA. UNESCO Public Library Manifesto [https://www.ifla.org/files/assets/public‑libraries/ publications/PL‑manifesto/pl‑manifesto‑ro.pdf] accesat la data de 25.03.2020

[16][https://www.ifla.org/files/assets/libraries‑for‑children‑and‑ya/publications/guidelines-for‑childrens‑libraries‑services‑ro.pdf] accesat la data de 25.03.2020

[17] „CI reprezintă un drept fundamental al omului în lumea digitală şi contribuie la incluziunea socială a tuturor popoarelor”

[18] [https://www.ifla.org/files/assets/library‑services‑to‑multicultural‑populations/publications/ multicultural_library_manifesto‑ro.pdf] accesat la data de 25.03.2020

[19] [https://www.ifla.org/files/assets/school‑libraries‑resource‑centers/publications/ifla‑school-library‑guidelines‑ro.pdf] accesat la data de 25.03.2020

[20] Strategia Naţională de Pregătire a Aderării României la Uniunea Europeană, partea a II‑a, Capitol B, Snagov, iunie 1995

[21] Marchand, D., Kettinger, W., & Rollins, J. Information orientation: The link to business performance, New York: Oxford University Press, 2001

[22] J. Mckenzie – editor From Now On – The Educational Technology Journal Filling the Tool Box: Classroom Strategies to Engender Student Questioning. Retrieved November 5, 1998 [http:// www.fno.org/toolbox.htm] accesat la data de 26.03.2020

[23] Campania Hai pe net 2013, 2018 ce vizează activități de cunoaștere formală, dar și informală cu scopul transferului și schimbului de informații între persoanele interesate și antrenate în mediul virtual. [https://bjiasi.ro/?s=hai+pe+net] accesat la data de 26.03.2020

[24] Proiect: Dacă nu poți veni la bibliotecă, vine biblioteca la tine! 2018‑2020 (ediția I, II III) își propune să conducă la conștientizarea, îmbunătățirea și împuternicirea societății ieșene (prin voluntarii implicați și beneficiarii vizați ai proiectului) la întărirea gradului de coeziune socială intergenerațională prin promovarea cărții și a lecturii. [https://bjiasi.ro/?s=daca+nu+poti +veni+la+biblioteca] accesat la data de 26.03.2020

[25] Ateliere: Fotografia de vacanță cu telefonul mobil menite să sprijine utilizatorul bibliotecii în realizarea unor fotografii de vacanță cât mai reușite. Ce este fotografia? Ce aparatură există pe pia­ță? Cum fotografiem? Cum încadrăm subiectul? Cum edităm imaginile? Cum și unde le stocăm? [https://bjiasi.ro/?s=fotografia] accesat la data de 26.03.2020

[26] Cluburi de lectură – sesiuni de lectură de Ziua Mondială a cititului cu voce tare (World Read Aloud Day), organizate și desfășurate de Biblioteca Publică Iași din 2015 până astăzi. Ocazie în care oamenii de pe tot globul citesc cu voce tare și împărtășesc povești pentru a arăta că dreptul la alfabetizare aparține tuturor oamenilor, astfel încât și sesiunile publice de lectură au scopul de a încuraja cititul în familie, la școală sau la bibliotecă.

[https://bjiasi.ro/page/2/?s=ziua+mondiala+cititului+] accesat la data de 29.03.2020

[27] Ateliere de autocunoaștere… prin joacă în 2019: Spațiul Bibliotecii Județene Iași este și un spațiu al jocului – activităților voluntare și spontane, ce produce bucurie, plăcere. Copii sau adoles­cenți, tineri adulți sau trecuți de prima tinerețe, păstrăm în noi spiritul de joc și joacă. Do­bân­direa abilităților sociale a unui adult sănătos este strâns legată de capacitatea de comunicare și de interacțiune cu ceilalți. Atelierul constă într‑o diversitate de jocuri de autocunoaștere și animație culturală, care îi va ajuta pe copiii participanți să se cunoască mai bine, să comunice mai mult și să se simtă bine unul cu celălalt [https://bjiasi.ro/?s=cunoastere +prin+joaca] accesat la data de 29.03.2020

[28] Informațiile Comunitare furnizează suport informațional (prin colecții de documente, baze de date, linkuri internet şi consiliere directă telefonică, prin [https://www.facebook.com/ informa­recomunitara/] sau prin e‑mail) pentru viaţa de zi cu zi şi poate iniţia cetăţenii în procedurile necesare obţinerii celor mai variate servicii. [https://bjiasi.ro/uncategorized/com­parti­ment‑bibliografic/] accesat la data de 26.03.2020

[29] Proiectul se desfășoară în perioada: 1 septembrie 2019 – 31 august 2022 şi vizează reducerea abandonului școlar prin constituirea/derularea/promovarea unui proces de educație deschisă/transparentă, consolidării abilităților de citire şi exprimare în limba engleză, consolidării practicilor inovative în era digitală; promovarea moștenirii culturale privind diversitatea socială, națională, lingvistică și culturală şi dezvoltarea cooperării internaționale, punând în aplicare deviza Europei „unită în diversitate”[https://bjiasi.ro/stiri‑si‑evenimente/the‑love-of‑reading‑ proiect‑finantat‑de‑programul‑erasmus/] accesat la data de 26.03.2020

[30] [https://bjiasi.ro/page/5/?s=teodorenii] și [https://teodorenii.ro/] accesat la data de 26.03.2020

[31] [https://bjiasi.ro/?s=epigrame+europene] și [https://bjiasi.ro/?s=si+eu+scriu+despre+carti] accesat la data de 26.03.2020

[32] [https://bjiasi.ro/?s=cursuri+engleza] accesat la data de 26.03.2020

[33] Proiecte și activități cultural educative inițiate și derulate de Biblioteca Județeană Iași din 2014 până în prezent [https://bjiasi.ro/?s=siguran%C8%9Ba+pe+Internet] accesat la data de 26.03.2020

[34] Mary Douglas (25.03.1921‑16.05.2007), antropolog britanic, a cărei arie de specialitate a fost antropologia socială; cunoscută pentru scrierile sale despre cultura umană și simbolism. Douglas, Mary, „Introduction” in Jonathan L. Gross & Steve Rayner, Measuring Culture: A Paradigm for the Analysis of Social Organization. New York: Columbia University Press,1985

[35] Gerry Johnson și Kevan Scholes de la Strategia Exploratorilor scriu despre „Web Cultural”, 1999. [https://www.businessballs.com/strategy‑innovation/cultural‑web‑johnson‑scholes/#cultural‑web‑to‑change] accesat la data de 27.03.2020

[36] Kotler, Philip și Levy, S.J., Broadening the Concept of Marketing. Journal of Marketing. 33, 1969, pp. 10‑5.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here