Acasă Editură „Mens sana in corpore sano!” – Ciprian MIRON

„Mens sana in corpore sano!” – Ciprian MIRON

31
0

Mens sana in corpore sano!

Ciprian MIRON, bibliograf la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iaşi

Mens sana in corpore sano este o expresie latină, de obicei tradusă ca „o minte sănătoasă într‑un corp sănătos”. Fraza este folosită pe scară largă în contexte sportive și educaționale pentru a exprima teoria conform căreia exercițiul fizic este o parte importantă sau esențială a bunăstării psihice și psihologice. Totodată, în această ecuație, nu poate lipsi sub nicio formă lectura, care simbolizează cunoașterea și setea de absolut, factorul primordial și calea prin care omul poate da frâu liber imaginației. De aceea, mens sana in corpore sano trebuie să se bazeze pe sport și lectură. Oamenii de ştiinţă au aflat că activităţi precum lectura, activităţile sportive şi socializarea contribuie la menţinerea unei minţi puternice la o vârstă înaintată şi pot contribui la reducerea riscului de apariţie a demenţei. Creierul se micşorează pe măsură ce îmbătrânim, dar unii oameni îşi pot menţine memoria şi IQ‑ul intacte în timp ce îmbătrânesc. Experţii cred că această rezistenţă, numită „rezervă cognitivă”, este stimulată prin utilizarea creierului cât mai mult posibil în tinereţe. Cercetătorul dr. Dennis Chan, ale cărui rezultate sunt publicate în revista Neurobiology of Aging, a declarat: „Începem cu acelaşi hardware – creierul nostru –, dar lucrurile pe care le facem îl pot face mai rezistent. Acesta este fenomenul numit rezervă cognitivă. Nu există o abordare unică, dar mesajul este că ceea ce faci între 35 şi 65 de ani poate creşte riscul apariţiei demenţei de după 65”. Studiile anterioare au arătat că persoanele cu un IQ superior, care au investit mai mult timp în educaţia lor sau care au mai multe ocupaţii provocatoare din punct de vedere intelectual, au un risc mai scăzut să dezvolte demenţă la bătrâneţe datorită acestor factori care contribuie la rezervele cognitive. Oamenii de ştiinţă au măsurat dimensiunile creierului la peste 200 de persoane cu vârste cuprinse între 66 şi 88 de ani, folosind scanarea prin RMN şi au cerut voluntarilor să rezolve teste de inteligenţă şi să completeze un chestionar despre hobby‑urile lor. Ocupaţiile lor au fost împărţite în activităţi intelectuale, fizice şi sociale, cum ar fi cititul sau petrecerea timpului cu familia. Cercetătorii au descoperit că aceste activităţi din timpul vârstei mijlocii au contribuit la IQ‑ul de mai târziu, independent de nivelurile de educaţie sau ocupaţie. „Suntem foarte încântaţi de descoperirile noastre. Toată lumea poate face acest lucru (să aibă mai multe activităţi) – nu contează ce lucraţi sau unde vă aflaţi”, a spus dr. Chan.

Studiul de la Universitatea Cambridge are implicaţii uriaşe pentru Serviciul Naţional de Sănătate al Regatului Unit, care se confruntă cu costuri în creştere pentru îngrijirea persoanelor cu boli mintale, cum ar fi Alzheimer. „Activităţi precum chat‑ul cu familia sau lectura sunt gratuite, toate acestea sunt bune pentru tine”, a adăugat cercetătorul. În Marea Britanie, există 850.000 de cazuri de demenţă, iar numărul lor va creşte până la 2 milioane până în 2051, potrivit Alzheimer’s Research UK. Este bine știut faptul că, cititul și sportul stimulează regenerarea neuronilor. Timp de mulți ani, neurogeneza și posibilitatea de a re­cupera celulele creierului pierdute au fost considerate concepte imposibile. Cu toate acestea, acum știm că neuronii pot fi, de fapt, recuperați prin adoptarea unor obiceiuri sănătoase. Dar înainte de toate, trebuie să aflăm la ce se referă neurogeneza. Neurogeneza este procesul uimitor prin care creierul nostru este capabil să creeze noi celule creierului, precum și conexiunile lor. Până de curând, s‑a crezut că, pe măsură ce creștem, creierul își pierde celulele nervoase și este distrus. Acum însă, există dovezi că neuronii se pot regenera. Mai mult, s‑a presupus că suferinţa unui accident traumatic sau consumul excesiv de alcool au dus la pierderea definitivă a agilităţii şi competenţei creierului, ambele fiind caracteristice unei persoane sănătoase şi unor obiceiuri sănătoase. În ciuda faptului că creierul nostru se schimbă de‑a lungul anilor sau din cauza unor leziuni sau obiceiuri nocive (alcool, fumat), acest organ are capacitatea de a se regenera, creând noi căi şi ţesuturi neuronale. Cu toate acestea, pentru ca acest proces să aibă loc, trebuie să adoptăm o abordare proactivă pentru a stimula capacitatea naturală a creierului nostru. Există câţiva paşii pe care îi poţi lua în calcul pentru a stimula neurogeneza. Creierul uman cântăreşte aproximativ trei kilograme, dar consumă aproape 20% din energia noastră totală. Tot ceea ce facem, fie că citim, studiem sau vorbim cu cineva, provoacă schimbări incredibile în structura creierului nostru. De fapt, destul de interesant, tot ceea ce gândim şi simţim are un efect. De exemplu, dacă viaţa noastră de zi cu zi este construită pe stres sau suferim de anxietate, regiuni ale creierului sunt adesea afectate.

Antrenamentul fizic și neurogeneza sunt foarte strâns legate. De fiecare dată când mergem la o plimbare, înotăm, alergăm în parc sau practicăm exerciții într‑o sală de sport, creierul se oxigenează. Nu numai că stimulăm fluxul sangvin către creier (sânge mai curat și mai oxigenat), ci stimulăm şi producţia de en­dor­fine. Ele îmbunătăţesc starea noastră de spirit şi ajută la combaterea stresului, consolidând astfel multe structuri neuronale. Orice tip de activitate care reduce nivelul de stres activează neurogeneza. Tot ce trebuie să faci este să îţi dai seama care este cel mai bun exerciţiu pentru tine (dansul, mersul pe jos, ciclismul etc.). Există multe modalităţi prin care creierul poate fi ţinut activ pentru a putea procesa toate informaţiile pe care le primeşte. Una dintre aceste metode este de‑a face alte tipuri de exerciţii, unele care implică creierul, şi anume: citind în fiecare zi, îţi întăreşti interesul şi curiozitatea pentru lucruri noi, învăţarea unei noi limbi, rezolvarea de puzzle‑uri, completarea integramelor dezvoltă o minte deschisă, receptivă la tot ce este în jur. Socializează, călătoreşte, descoperă lucruri noi şi caută noi hobby‑uri. Alimentaţia joacă și ea un rol important în relația corp‑minte‑sănătate. Poate nu ştiai, dar grăsimea saturată este duşmanul creierului sănătos. De asemenea, mâncarea procesată şi cea de tip fast‑food încetinesc neurogeneza. De aceea, este important să adopţi o alimentaţie sănătoasă, cu alimente care oferă substanţele nutritive de care organismul are nevoie. În plus, nu trebuie uitat faptul că acest organ, creierul, are nevoie de energie încă de dimineaţă. De exemplu, un cub de ciocolată neagră, fructe sau o lingură de miere sunt întotdeauna bune. Iar alimente bogate în Omega‑3 sunt, fără îndoială, cele mai bune pentru stimularea neurogenezei.

Nu putem să mergem mai departe fără să vedem atât beneficiile lecturii cât și cele a sportului. Începem astfel cu cititul, care poate face minuni atât pentru abilitățile noastre mentale, cât și pentru stările noastre emoționale. Este important să citim în medie 40 de pagini pe zi. Asta ar însemna 280 de pagini pe săptă­mână, ceea ce nu e mult și nici puțin, însă aceste 40 de pagini citite pe zi pot aduce în viața noastră schimbările benefice de care avem atâta nevoie. Fie că citim în drum spre muncă, înainte de culcare sau când avem câteva minute libere, această activitate ne va menține într‑un echilibru emoțional benefic.

În primul rând ne eliberează de stress: Cercetătorii de la Universitatea din Sussex susțin că lectura este cel mai eficient mod de a depăși stresul, avem nevoie de doar șase minute pentru a reduce nivelul de stres cu mai mult de două treimi, în comparație cu orice activitate de relaxare. Câteva pagini citite chiar și pe fugă, dintr‑o carte care ne face plăcere, pot concura cu alte activități de relaxare cum ar fi ascultatul muzicii sau chiar cu plimbările în aer liber.

Dezvoltă creativitatea și imaginația. În timp ce citim, ne folosim imaginația atunci când ne sunt descrise peisaje, interacțiunea dintre personaje și chiar când vine vorba despre acțiunea în sine. Imaginația, la rândul ei, ne dezvoltă cre­ativitatea. Lectura unei cărți în copilărie, cum ar fi Micul Prinț, diferă dacă este citită la maturitate, diferența majoră este marcată de imaginația pe care o folosim atunci când citim. După ce profesorii de la Universitatea Obafemi Awo­lowo au sugerat introducerea benzilor desenate în programa școlară, au observat că imaginile colorate, care au venit însoțite de un text simplu, au afectat în mod pozitiv abilitățile artistice și creativitatea copiilor. Cărțile afectează cititorii adulți în același mod.

Îmbunătățește memoria și abilitățile de gândire. De fiecare dată când citim, de fapt, ne antrenăm creierul. În timp ce citim și întâlnim cuvinte noi sau noi explicații, acestea rămân stocate în memoria de scurtă durată și, ulterior, le vom folosi. Experimentele dovedesc că cititul încetinește deteriorarea creierului. Oamenii care își stimulează creierul citind frecvent au șanse mai mari să își păstreze mintea la parametri optimi.

Combate insomnia. Lectura s‑a dovedit a fi una dintre cele mai eficiente metode de calmare și de relaxare înainte de culcare, devenind un aliat pentru un somn odihnitor. Flash‑urile de lumină care provin din ecranele televizoarelor și al telefoanelor trimit semnale la creier că este timpul să se trezească, în timp ce citind cartea preferată sub o lumină slabă obținem efectul opus – creierul își dă seama că este timpul pentru odihnă.

Lectura îmbogățește vocabularul. Citind, intrăm în contact cu expresii și cuvinte pe care nu le cunoaștem sau pur și simplu nu le folosim în vorbirea de zi cu zi. Atunci când ne lovim de un cuvânt nou, de cele mai multe ori găsim o explicație din context sau chiar apelăm la explicațiile dintr‑un dicționar. Oricare variantă este la fel de utilă în a dezvolta vocabularul și cunoștințele generale. Nu doar cuvintele noi sunt importante, ci și contextul în care găsim cuvintele, acestea căpătând noi înțelesuri, oferindu‑ne noi perspective.

Te face mai interesant. Este evident că o persoană care poate avea o conversație cu privire la orice subiect se pune inevitabil în valoare, atrăgând atenția și admirația celor din jur. O persoană inteligentă, bine educată, este mult mai atractivă pentru alte persoane.

Devenim mai empatici atunci când citim. Atunci când citim o carte, ne simțim transferați în poveste și într‑un fel simțim legătura emoțională cu protagoniștii. Experimentele au arătat că oamenii care citesc dezvoltă empatie puternică în viața reală.

Poate preveni dezvoltarea timpurie a bolii Alzheimer. Conform cercetărilor efectuate de Academia Națională de Științe din Argentina, oamenilor cărora le place să citească sau să facă puzzle‑uri sunt mai puțin predispuși să se îmbolnăvească de Alzheimer. Creierul este un organ la fel ca oricare altul din corpul uman și trebuie să fie stimulat frecvent, astfel încât să rămână în parametri optimi.

Lectura stimulează funcționarea creierului. Studiile realizate la Universitatea Emory dovedesc că devenim mai inteligenți după ce citim o carte. Practic sunt suficiente câteva zile de la terminarea unei cărți pentru ca în creierul nostru să apară schimbări pozitive măsurabile. Oamenii de știință susțin că impulsul de funcționalitate a creierului este generat de conectivitatea sporită în creier și schimbările neurologice care persistă într‑un mod similar cu memoria muscular.

Cititul ajută la creșterea stimei de sine. Cu cât citim mai mult, cu atât acumulăm mai multe informații. Odată cu informațiile pe care le avem, la nivel inconștient, devenim mai încrezători, iar încrederea consolidează, de fapt, stima de sine. Dacă ai un bagaj de informații și cunoștințe în diverse domenii, cei din jur se vor raporta la tine și îți vor căuta prezența, iar sentimentele tale față de propria persoană nu pot fi altfel decât pozitive. În altă ordine de idei, dacă ne dorim ca micuții noștri să citească, noi trebuie să fim un model pentru ei, așa că este important să ne vadă preocupați de cărți și să ne vadă citind. Cei mai mulți români consideră cititul factorul principal care poate ține mintea sănătoasă, urmat de sport și odihnă, arată un studiu. Totuși, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește lectura. Cu o majoritate zdrobitoare de 90%, românii consideră că sănătatea mentală este la fel de importantă, ca și cea fizică. Dintre aceștia, 39% consideră cititul cărților principalul mod prin care au grijă de sănătatea lor psihică, 36% – practicarea sportului și 15 % – odihna prin somn, arată un studiu realizat MedLife România. Doar 1% dintre respondenți au spus că vizionarea filmelor și serialelor îi ajută să își îngrijească sănătatea mentală. 61% dintre români încearcă să profite de orice ocazie pentru a se relaxa și 44% caută să evite situațiile stresante.

Pe de altă parte, ponderea celor care se preocupă activ de starea lor de sănătate mentală este ceva mai ridicată: 48% caută un echilibru între viața profesională și cea personală și 43% își rezervă timp pentru cultivarea propriilor pasiuni. Doar 28% încearcă să doarmă mai mult, în timp ce aproape unul din zece români nu face nimic pentru a‑și proteja sănătatea psihică. În altă ordine de idei, datele obținute confirmă tiparele deja știute ale consumului de carte din România. Românii citesc moderat. Un român din trei citește cel mult o carte pe lună, în vreme ce doar 18% citesc mai mult, deși majoritatea consideră că lectura le dezvoltă memoria și imaginația (65%), îi ajută să‑și mențină mintea în formă (60%), să se relaxeze (68%) sau să evadeze din cotidian (52%). 7 din 10 români uită de griji când citesc o carte de plăcere, iar 56% dintre respondenți simt că gândesc mai limpede. Momentele zilei pe care românii le dedică cititului sunt variate: majoritatea (27%) citesc în weekenduri și 18% seara, în timp ce doar 18% citesc în vacanțe și chiar mai puțini, în jur de 8%, în drum spre birou, conform aceluiași studiu. În plus, românii preferă cărțile tipărite în locul celor electronice, citite pe dispozitive digitale de tip e‑reader sau pe telefon (65% vs. 27%). Conform studiilor realizate la nivel european, România se află pe ultimul loc din UE în ceea ce privește lectura.

În ceea ce privește exercițiile fizice, sportul în general, să vedem câteva beneficii.

Ai o mai bună încredere si respect față de tine. Ieșind să faci mișcare periodic vei reuși să ai o mai bună rezistență, să faci față la un efort mai mare și să arăți mai bine. Îți îmbunătățești respectul față de tine și încrederea că poți avea succes. Îți crește speranța de viață. Un studiu efectuat de Centrul Medical Erasmus din Rotterdam pe 4.000 de oameni a arătat că persoanele care practică regulat activități sportive au o speranță de viață mai ridicată decât sedentarii. Din acest grup au făcut parte inclusiv oameni care nu făceau mișcare propriu‑zisă, ci doar se plimbau 20‑30 de minute zilnic. Ai satisfacția personală că ai grijă de sănătatea ta și te păstrezi în formă optimă. Depășești problemele cu postura și reduci durerile de spate. Îmbunătățești nivelul de odihnă generală al organismului și ai parte de un somn ușor. Studiile efectuate au arătat că persoanele care fac mișcare de minim 3‑4 ori pe săptămână au parte de un somn mai bun și se odihnesc mai bine. Este impulsionată funcționarea sistemului imunitar. Îți creează treptat o atitudine pozitivă asupra vieții. Strâns legat de primul punct, după ce te respecți mai mult, apare tendința de a vedea mai des partea plină a paharului. Îmbunătățește circulația sângelui și oxigenarea sa. Prin exerciții fizice, scade pre­siunea sângelui și se întărește inima. Ca urmare, va funcționa cu mai puțin efort și va menține presiunea sângelui la un nivel normal. Ajută la scăderea în greutate și menținerea unei greutăți optime. Eliberează și reduce stresul. Prin mișcare, scade nivelul de cortizol. Întărește musculatura. Te ajută să dezvolți un sistem muscular armonios și bine dezvoltat. Îți construiești un corp frumos și îmbunătățești aspectul general. Sportul și mișcarea duc la creșterea nivelului de energie. Aceasta se va transpune într‑o creștere a productivității. Peste 90% din studiile efectuate au relevat același lucru: persoanele sedentare care au terminat un program de mișcare au spus că starea de oboseală s‑a diminuat, comparativ cu grupurile care nu au făcut mișcare, declară profesorul Patrick O’Connor de la University of Georgia. Întărește sistemul osos și reduce riscul osteoporozei. Menține în formă optimă funcțiile mentale și fizice, lucru necesar mai ales în cea de‑a doua parte a vieții, când uzura organismului din prima parte își va spune cuvântul. Întărește articulațiile de la încheieturi și scade riscul de artrită. Ajută la îmbunătățirea funcțiilor cognitive. Sportul și orice formă de mișcare (preferabil zilnică) duc la o mai bună funcționare a creierului și funcțiilor cognitive. Îți îmbunătățești cercul social. Prieteniile pe care ți le faci practicând sport sunt create într‑o atmosferă pozitivă și destinsă. Îmbunătățește funcționarea sistemului cardio‑vascular. Exercițiile fizice oxigenează creierul. Prin sport, inspiri mai adânc, crește nivelul de oxigen din sânge și se oxigenează mai bine creierul. Asta te va ajuta să‑ți păstrezi creierul sănătos și la parametri optimi. Te simți bine. Alergi, înoți, mergi la sală, joci fotbal, faci mișcare, etc. Te distrezi. Te ajută să te concentrezi mai bine. Pare contra‑intuitiv, dar sportul în doze moderate are acest efect. Personal, am observat că după ce alerg devin mai atent și mă concentrez mai bine. Ajută la scăderea nivelului de colesterol. Scade riscul de infarct. Conform US National Institute of Medicine, persoanele care practică o formă de sport sau miș­care periodică au un risc semnificativ mai mic de infarct în comparație cu cei care nu o fac. De asemenea ajută la revenirea după un infarct. Îmbunătățește viața sexuală. Te simți mai energizat, îți îmbunătățești aspectul. Destul de evidentă continuarea. Ai un motiv suplimentar să te trezești devreme. Îmbunătățește pofta de mâncare. Orice formă de mișcare are efecte pozitive asupra poftei de mâncare și a digestiei. Exercițiile sportive reduc depresia și anxietatea. Îmbunătățește funcționarea sistemului digestivTeleviziunile promovează formele moderate de mișcare și sport. Însoțite de o dietă adecvată, acestea ajută la o funcționare armonioasă a întreg sistemului digestiv. Îți crește rezistența fizică a întregului corp, rezistență pe care o poți transfera ulterior de la un sport la altul. Sau o poți folosi în excursii sau ieșiri la munte. Este accesibil. Poți merge la sală, stretching, să înoți, să alergi sau să mergi cu bicicleta. Sigur găsești ceva care să‑ți permiți să‑l faci, indiferent de veniturile tale, vârsta ta sau locul în care trăiești. Sportul este pentru toate vârstele. Indiferent că ai 4 sau 94 de ani, tot vei găsi o formă de mișcare pe care o poți practica. Fauja Singh a terminat maratonul Toronto la vârsta de 100 de ani. Tu ce vârstă ai?

Există un studiu în care români spun că cititul, sportul și odihna le țin mintea sănătoasă, nu filmele Cei mai mulți români consideră cititul factorul principal care poate ține mintea sănătoasă, urmat de sport și odihnă, arată un studiu, lansat miercuri. Totuși, România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește. Cu o majoritate zdrobitoare de 90%, românii consideră că sănătatea mentală este la fel de importantă ca și cea fizică. Dintre aceștia, 39% consideră cititul cărților principalul mod prin care au grijă de sănătatea lor psihică, 36% practicarea sportului și 15 % odihna prin somn, arată un studiu realizat MedLife România pe platforma online ivox.ro. Surprinzător, doar 1% dintre respondenți au spus că vizionarea filmelor și serialelor îi ajută să își îngrijească sănătatea mentală. Cercetarea, inițiată de MedLife pentru a identifica modurile în care românii se raportează în mod curent la sănătatea lor mentală, confirmă deja alte studii care atestă că românii nu acordă o atenție specială cultivării stării de sănătate. Aproape jumătate, adică 47,96% susțin că pentru a avea o sănătate bună mănâncă sănătos. Totuși, 43,7% dintre respondenți sunt mai degrabă atenți să observe semnalele care ar trebui să îi trimită la medic și doar unul din cinci români ia măsuri preventive pentru a‑și menține starea de sănătate, cum ar fi controale medicale de rutină, analize realizate periodic sau practicarea sportului și evitarea stresului În ceea ce privește îngrijirea sănătății mentale, 61% dintre români încearcă să profite de orice ocazie pentru a se relaxa și 44% caută să evite situațiile stresante. Pe de altă parte, ponderea celor care se preocupă activ de starea lor de sănătate mentală este ceva mai ridicată: 48% caută un echilibru între viața profesională și cea personală și 43% își rezervă timp pentru cultivarea propriilor pasiuni. Doar 28% încearcă să doarmă mai mult, în timp ce aproape unul din zece români nu face nimic pentru a‑și proteja sănătatea psihică. În altă ordine de idei, datele obținute confirmă tiparele deja știute ale consumului de carte din România. Românii citesc moderat. Un român din trei citește cel mult o carte pe lună, în vreme ce doar 18% citesc mai mult, deși majoritatea consideră că lectura le dezvoltă memoria și imaginația (65%), îi ajută să‑și mențină mintea în formă (60%), să se relaxeze (68%) sau să evadeze din cotidian (52%). 7 din 10 români uită de griji când citesc o carte de plăcere, iar 56% dintre respondenți simt că gândesc mai limpede. Momentele zilei pe care românii le dedică cititului sunt variate: majoritatea (27%) citesc în weekenduri și 18% seara, în timp ce doar 18% citesc în vacanțe și chiar mai puțini, în jur de 8%, pe drum spre birou, conform aceluiași studiu. În plus, românii preferă cărțile tipărite în locul celor electronice, citite pe dispozitive digitale de tip e‑reader sau pe telefon (65% vs. 27%). Deși sunt conștienți de beneficiile cititului și consideră că lectura le menține mintea în formă, 3 din 10 români nu mai știu când au intrat ultima dată într‑o bibliotecă, în timp ce 2 din 10 români au vizitat o bibliotecă acum mai bine de 10 ani. Pornind de la statisticile descurajante referitoare la cât de puțin citesc românii și cât de rar vizitează biblioteci, o clinică medicală din București a amenajat biblioteci la intrarea în cabinetele medicale, pentru a atrage atenția asupra importanței cititului pentru echilibrul nostru mental. „Sănătatea fizică și cea psihică sunt un tot unitar și trebuie să funcționeze bine împreună, iar dacă de cea fizică ne ocupam deja, credem că a venit momentul să le spunem pacienților noștri să fie un pic mai atenți și la sănătatea lor psihică. Și pentru că bibliotecile rămân goale tot mai des, în timp ce clinicile noastre sunt vizitate frecvent de cei care au grijă de sănătatea lor am decis să dotăm sălile de intrare în cabinetele medicale cu biblioteci, pentru a le aduce aminte pacienților noștri cât este de importantă lectura pentru binele lor. Nu pot să închei acest semimaraton al cuvintelor dacă tot am vorbit nu numai de lectură, dar si sport fără să reamintesc un citat atât de drag mie, cât și să concluzionez în câteva rânduri. „Căci nu este alta, mai frumoasă și mai de folos în toată viața omului zăbava, decât cetitul cărților”, spunea cărturarul Miron Costin. „Cetitul cărților” pierde teren. Și, din păcate, nu e spre binele nostru. Suntem supra­stimulați de imagini, de sunete, suntem imersați într‑o perpetuă experiență multimedia. Dar aceasta nu mai e o „zăbavă” și nu mai e de folos. Desigur, ceva, ceva se va prinde de noi și de mintea copiilor de azi. Dar nu ca atunci când stai în vacanța de vară în podul șurii bunicilor, într‑un miros îmbătător de lucernă cosită, și citești Război și pace până uiți pe ce lume trăiești! Ați ghicit, așa îmi petreceam eu vacanțele. Eu am fost un „șoarece de bibliotecă” și cred că e cea mai bună variantă de petrecere a adolescenței, adică a intervalului crucial când creierul se dezvoltă, începe să gândească abstract și caută să priceapă lumea. Sigur că sunt bune și excursiile, și sportul. Dar cititul nu poate fi înlocuit de nimic! Și cred că lectura cărților este singura modalitate prin care îți dezvolți gândirea critică, bogăția perspectivelor în perceperea realității și înțelegerea contextului. Asistăm la o revoluție tehnologică și intelectuală. Cea tehnologică e mai vizibilă, cea intelectuală – mai discretă. Mă refer la faptul că oamenii nu mai citesc. Efectele sunt vizibile: de la sărăcia vocabularului, la opiniile unilaterale, lipsite de nuanțe, și la vulnerabilitatea la manipulare (pentru ca cineva care nu citește mare lucru e mai vulnerabil la îndoctrinare). Dar dispare și plăcerea, zăbava plăcută, plăcerea scufundării în lumea secolului al XIX‑lea din romanele lui Tolstoi, de exemplu. Sau Proust… Steven Johnson, un neuroscientist care studiază efectele tehnicii asupra creierului, spunea că lectura de carte substimulează simțurile. Adică nu îți aleargă globii oculari ca atunci când vezi un film. Dar asta e bine, domnule Johnson, pentru că tot ce compensăm prin imaginație, în lipsa stimulării simțurilor, ne ajută să ne construim mintal mai altfel, mai complecși, mai interesanți, pe scurt, unici! Mintea cititorului de carte experimentat este o minte calmă, nu una care zbârnâie, spune și Nicholas Carr, în cartea Superficialii. Cărțile se sedimentează în memorie pe termen lung, care este, de fapt, sediul înțelegerii. Cu alte cuvinte, oamenii care citesc cărți sunt mai înțelepți, mai profunzi, au mai multe nuanțe în înțelegerea realității. Și cred că aceste calități merită să fie cultivate și în mintea copiilor noștri.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here