Acasă Editură „Câteva documente din arhiva istoricului Gheorghe Ghibănescu” – Iulian Marcel CIUBOTARU

„Câteva documente din arhiva istoricului Gheorghe Ghibănescu” – Iulian Marcel CIUBOTARU

32
0

Cunoscut om de cultură ieșean, editor de izvoare istorice, filolog și genealogist, profesor și academician, Gheorghe Ghibănescu (1864‑1936)[1] a fost (alături de Mihai Costăchescu, Orest Tafrali, N.A. Bogdan, Sever Zotta ş.a.) unul dintre cei care a propus Primăriei municipiului Iași, în 1920, înființarea Societăţii „Muzeul oraşului Iaşi” și, pe lângă aceasta, a unei biblioteci publice în capitala Moldovei. De aceea, Ghibănescu se numără printre fondatorii Bibliotecii municipale, precursoarea Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” de astăzi[2]. Prin urmare, nu e întâmplător faptul că în colecțiile acestei instituții de cultură se regăsesc volume și docu­mente care au aparținut ctitorilor, mai ales că N.A. Bogdan a deținut și funcția de bibliotecar (cu atribuţii de director).

În fondul de manuscrise al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” Iași se păstrează mai multe acte din arhiva personală a lui Ghibănescu, ele fiind legate într‑un dosar care însumează 21 de file numerotate, alături de 3 cărţi poştale nenumero­tate (ms. 6, nr. inv. 207310). Conform Registrului Inventar, aceste documente au intrat în arhiva bibliotecii în 1966, dar menţionăm că o parte dintre cărţile care au aparţinut lui Ghibănescu au fost achiziţionate de Biblioteca Judeţeană „Gh. Asachi” în mai multe tranşe. De exemplu, într‑un articol din 1964, I. Kara menționa: „Anul trecut [1963, n.n.], biblioteca a achiziționat o parte din fondul de cărți rămase de la istoricul Gh. Ghibănescu.ˮ[3] Arhiva Bibliotecii Judeţene este grăitoare din acest punct de vedere şi ar fi interesant de cercetat, pe viitor, numărul exact al titlurilor cumpărate din biblioteca lui Ghibănescu şi de observat valoarea patrimonială a acestor volume[4]. Alte cărţi care au aparţinut lui Ghibă­nes­cu au intrat în colecţiile Bibliotecii Judeţene prin donaţie, fiind oferite gratuit de urmaşii istoricului[5].

Prezentăm în acest material documentele ce alcătuiesc dosarul (ms.) nr. 6.

 

O scrisoare a prof. Alexandru Ștefulescu (1856‑1910)[6] din Târgu Jiu, adresată lui Gh. Ghibănescu, la 10 februarie 1908 (fig. 1)

Tg. Jiului, 10 febr. 1908

Iubite Domnule Ghibănescu,

N‑am răspuns la scrisoarea Dtale relativ[ă] la niște documente, căci am fost foarte deziluzionat de cele ce mi s‑a[u] întâmplat de când am fost scos din [funcția de] Revizor școlar și ca cercetător de documente am fost prea puțin. Ca învățător primar cred că nu mai trebuie să mai fiu – având 31 de ani de serviciu.

Mi‑ați cerut documente pentru a le publica. Dacă credeți, aș putea să vă trimit vreo 124 documente românești [d]intre 1602‑1700, inedite, cu o singură condițiune: ca din ele să fa­ceți un volum, specificându‑se pe lângă numele Dv. ca director al tipăririi documentelor și numele meu pe coperta de deasupra [s.a.], trimițându‑mi și mie vreo 10 bucăți, pentru a le trimite cunoștințelor. Une­le documente sunt cu cirilice, vă rog a le da cuiva să le transcrie cu literele de acum, observând regulele de transcriere și pe č, ĵ etc. Îndată ce voi primi răspunsul Dv. vi le voi trimite, observând a nu perde manuscriptul și a mi‑l înnapoia când tipăritura va fi gata.

Prieten,

Al. Ștefulescu

NB: Din fiecare doc[ument] să se pună în notă numele proprii de persoane, sate, râuri și orice altă indicație ce veți crede de cuviință.

Dniei Sale, Dlui Gh. Ghibănescu, fost deputat, la Iași

Aşa cum relevă corespondenţa lui Ghibănescu păstrată la Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale, istoricul ieşean a primit de la Ştefulescu, după circa o lună de la data emiterii scrisorii editate mai sus (mai exact la 15 martie 1908), 249 de documente istorice, „dintre care multe nefiind transcrise, trebuie ca dumneata să le dai elevilor din Şcoala Normală mai înaintaţi să le transcrie”[7].

Menţionăm că dorinţa istoricului gorjean exprimată în epistola editată de noi a fost pusă în practică de Ghibănescu, căci, în 1909, acesta a publicat volumul VI al Suretelor şi izvoadelor, care conţine documente slavo‑române din colecţiunea Dlui Alex. Ştefulescu. Iată ce nota editorul în prefaţa acestei lucrări: „Prietenul şi colegul meu – Dl. Alexandru Ştefulescu din Târgu Jiu, un harnic şi mo­dest muncitor în ale diplomaticei vechi muntene, şi‑a oferit concursul său be­ne­vol la această lucrare a mea şi mi‑a încredinţat spre publicare încă din vol. I o parte din bogata sa colecţie de documente inedite, pentru care lucrul vol. VI l‑am con­sacrat în special documentelor slavo‑române din colecţiile sale./ Dl. Alex Şte­fu­lescu este cunoscut în istoriografia noastră ca un de samă publicitst, căci fără pompa şi erudiţia ce o etalează cei crezuţi aleşi, d‑sa s‑a arătat ca un culegător conştiincios al tuturor actelor vechi ce privesc judeţul Gorj, făcând pentru acest fericit ungher al ţării ceia ce n‑au făcut nici Bucureştii, nici Iaşii pentru sine.”[8]

*

Din același fond documentar face parte și o scrisoare a istoricului Ioan Constantin Filitti (1879‑1945), trimisă la 12 octombrie 1931. Numele destinatarului nu e specificat nicăieri și am fi tentați, având în vedere formula de adresare – Prea Stimate Domnule Profesor – să credem că e vorba de Ghibănescu. În cuprinsul epistolei, I.C. Filitti îl roagă pe destinatar să‑i ofere informații suplimentare despre un episcop de Buzău, căci inventarul lucrurilor acestuia, întocmit la moar­tea sa (8 septembrie 1827), făcuse subiectul unui studiu intitulat Veșminte pentru Basarabia.

Căutând însă articolul în cauză, am constatat că el fusese publicat în „Arhivele Basarabiei”[9], revistă trimestrială de istorie și geografie a Moldovei dintre Prut și Nistru, editată de Toma G. Bulat și Constantin N. Tomescu. Numai că autorul acestui text este Constantin N. Tomescu care, la data emiterii scrisorii, ocupa un post de profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău. Prin urmare, destinatarul nu este Ghibănescu și ar fi interesant de aflat cum a ajuns această corespondență în arhiva sa; I.C. Filitti nu putea să trimită textul decât către autorul Veșmintelor pentru Basarabia, respectiv Constantin N. Tomescu. Redăm, mai jos, cuprinsul epistolei:

12 oct. 1931

Prea Stimate Domnule Profesor,

Îmi permit să vă deranjez spre a vă cere lămurirea pe care socot că mi‑o puteți da ușor, aruncând o nouă privire în dosare ce vă sunt bine cunoscute. Comparând nota 2 de la pag. 15 din studiul Dvoastră „Vestminte pentru Basarabia” cu Trudăi (Halippa), I, p. 52‑3, nu mă pot lămuri dacă în mai 1821, când se acordă o pensie fostului episcop Costandie, acesta era ori nu la Chișinău. V‑aș fi deci îndatorat dacă a‑ți binevoi să‑mi arătați ce reiese precis din dosarul cu privire la locul unde se afla atunci Costandie și când s‑a stabilit la Chișinău.

Al doilea aș dori să știu unde se află acum toate acele interesante lucruri enumerate în articolul Dvoastră. Sunt cărți care ar merita răsfoite și obiecte ce ar fi de fotografiat. În nădejdea unui binevoitor răspuns, Vă rog să primiți încredințarea deosebitei mele considerații.

Ioan C. Filitti

3 bis, Str. Oltarului, București III

Însemnarea destinatarului: Dosar 141/ 1827 (BJ Iași, ms. 6, f. 6fv‑7).

 

Episcopul Costandie (din botez Constantin), amintit în text, era un strămoș al lui I.C. Filitti, căci provenea din aceeași familie. Era nepot de soră al mitropolitului Dositei Filitti al Ungrovlahiei (1793‑1810). A păstorit eparhia Buzăului între 1793 și 1819, când a fost nevoit să se retragă din scaunul arhieresc, din cauza unor neînțelegeri cu domnul Țării Românești, Alexandru Suțu[10].

Referirea la Trudăi trebuie înțeleasă ca o trimitere la un studiu publicat în revista Trudy Bessarabskoj Gubernskoj učenoj arhivnoj komissii[11], redactată în limba rusă, de I.N. Halippa, unde, într‑adevăr, în nr. 1/ 1900 (pp. 52‑53) sunt citate aceleași surse care au fost utilizate și de Tomescu în articolul său (e vorba despre dosarul 141/ 1827 din arhiva Consiliului eparhial Chișinău).

I.C. Filitti era el însuși preocupat de viața și opera episcopului Costandie, căci publicase, în 1927, în Revista Arhivelor, un studiu referitor la averea înaintașului său.

*

Alte documente din arhiva Ghibănescu de la Biblioteca Județeană „Gh. Asa­chi” Iași sunt următoarele:

  • Carte poștală cu imaginea Bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iași
  • Carte poștală cu imaginea Bisericii Sf. Dumitru (Balș) Iași
  • Carte poștală cu fotografia lui Ghibănescu deputat ( 2)
  • Manuscris cu grafie chirilică (sec. XIX) – 3 p., care reproduce un text din Catihisis sau învățătură în scurt pentru hristia­ni­ta­te, carte apărută la Iași, în 1818
  • Manuscris al lui Ghibănescu despre proiecte din campania electorală, cu trimitere la situația politică din țară („guvernul Carp, cel mai caraghios și neputincios, fără unitate sufletească”)
  • Proces‑verbal – necompletat – al Comi­siu­nei mixte de cartiruire a orașului Iași (1917), iar pe verso însemnarea: căpitan Zissu este rugat a lua act de faptul că odaia obținută de D‑sa la Dl. Ghibănescu a fost obținută din eroare, fiind deja dată anterior, cu toate formele, Dlui judecător Liciu./ Dsa este invitat să treacă pe la Cartiruire, pentru a i se destina un alt cuartier. Ca cosecință va binevoi a restitui chiria. 22.III.[1]918. Din ordin[ul] locot. Pavloff
  • Arbore genealogic al familiei Călmașu (Calimach)
  • Transcrieri, în chirilică și română, după pisanii vechi (București), însemnări de pe cărți de la Biserica Sf. Voievozi (Roșca) – ciorne de lucru
  • Descrierea psalmilor, realizată comparativ, după versiunile Psaltirea Șche­ia­nă și Coresi
  • Carte poștală, nedatată, a Magdalenei: Sărut mâna tată și bădie,/ Eri am venit la Negrești, împreună cu mama și taca Zoița. Mi‑a spus Trandaf că Dvoastră aveți plăcerea să venim noi la Iași, joi dimineață, cu trenul de 8 ½. Venim cu Tran­daf și Bădia Mihai. Cu această ocazie, ei vor mai târgui cele necesare pentru nuntă. Eu mai am câte ceva de lucru zilele astea, căci tot nu mi‑am isprăvit chiar tot. Primiți sărutări de mână din partea tatei, bădiei și a mea, iar din partea mamei și a tacăi Zoița multe sărutări. Iar eu vă zic la revedere și vă sărut mâna. Magdalena
  • Telegramă a lui Sterică Atanasiu, adresată prof. Gh. Ghibănescu, la 31 octombrie 1919: Huși, 31 oct. 1919/ Stimate Dle. Ghiță,/ Vă rog foarte mult, cu ocazia ce veniți la Huși, aduceți‑mi actele turcești ce v‑am dat spre traducere./ Vă salut cu stimă,/ Sterică Atanasiu
  • Adresă primită de Ghibănescu de la Ministerul Cultelor și Instrucțiunei Publice, la 31 mai 1904 (nr. 11864): Domnule Profesor,/ Am onoare a va înainta lucrarea „Șapte biserici cu avere proprie”, rugându‑vă să binevoiți a ne răspunde de primire./ Primiți, vă rog, Domnule Profesor, încredințarea deosebitei noastre considerațiuni./ Administrator, P. Gavriescu (?)/ Compatbil, T. Julian
  • Scrisoare dactilografiată a lui C.S. Stoicescu, adresată lui Ghibănescu: August 1891, București/ Domnule Profesor,/ Făcându‑se oarecari îmbunătățiri la „Frag­mentele din autorii români vechi și moderni” (edițiunea VII), prin adăugarea de „Anecdote populare” și de „Poesii populare”, precum și a unui studiu fă­cut asupra acestora din urmă, pe lângă cea altă materie întocmită conform programei oficiale în vigoare, subsemnatul [î]și permite a recomanda atențiunii Dvoastră această nouă edițiune și a vă ruga ca, cercetând‑o și găsind‑o potri­vită pentru elevii Dvoastră, să binevoiți a o recomanda la clasă./ Presentân­du‑vă cu acest bilet la librarii Dvoastră și semnând de primire, veți avea un esemplariu gratis./ Prețul unui esemplariu e de 2 lei [și] 30 bani./ C.S. Stoicescu, profesor, licențiat în litere și în filozofie/ NB: Dnii librari sunt rugați a da orcă­rui D. Profesor un esemplariu din „Fragmente din autorii români vechi și moderni” contra acestui bilet semnat de primire. Acest bilet se consideră de orce librar din București drept esemplariu primit./ C.S. Stoicescu/ Dlui G. Ghibă­nescu, profesor de l[imba] română la Școala Vasile Lupu din Iași
  • O adresă dactilografiată adresată de V.D. Vasiliu și L. Theodor – reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie, circumscripția IX, Botoșani – la 14 decembrie 1889, către primarul localității, prin care îl roagă să le pună la dispoziție informații statistice necesare, precum suprafața semănăturilor în hectare pe fiecare moșie, a proprietarilor și arendașilor, producția la hectar, venitul net pentru circumscripțiune a unui hectar de grâu pe an etc.

*

 

Tot la Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași se păstrează și manuscrisul lucrării Gramatica limbei slavone, datat, pe prima pagină, mai‑iunie 1889, Bârlad (ms. 5, nr. inv. 207311[12]). Pe pagina de titlu se menționează Handbuch der alt­bul­garischen (altkirchenslavischen). Sprache, von A. Leskien, Weimar, Hermann Böhlau, 1871, ceea ce arată că manuscrisul lui Ghibănescu este o traducere după manualul[13] lui August Leskien (1840‑1916), cunoscut om de litere german, specialist în lingvistică comparată și limbile slave.

Textul manuscrisului este alcătuit după cum urmează: Fonetica, Scrierea și pronunția, Slovele și transcrierea lor, Vocale, Morfologia (declinări, conjugări). Caietul are 61 file, dar traducerea manualului lui Leskien ocupă filele 1‑30[14], din­tre care doar f. 1‑5, respectiv 15‑30 sunt scrise, semn că traducerea este incom­pletă; filele 33‑58 conțin Cuvinte, un dicționar propriu alcătuit de Ghibă­nescu, organizat în funcție de cronologia actelor pe care le‑a editat și tradus. Ma­nuscrisul Gramaticei limbei slavone are atașat un carnet de buzunar, conținând 22 file, aparținând tot lui Ghibănescu, dintre care 19 conțin Gramatica slavonă.

[1] Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române. Dicționar, ediția a III‑a, revăzută și adăugită, cu un cuvânt înainte de Eugen Simion, București, Editura Enciclopedică/ Editura Academiei Române, 2003, p. 337.

[2] O analiză minuţioasă asupra primelor începuturi ale Bibliotecii publice din Iaşi a fost realizată recent, într‑o teză de doctorat (nepublicată): Ina Chirilă, Gh. Ghibănescu – cercetător al istoriei Moldovei medievale, susţinută la Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2018, pp. 200‑209 (lucrare consultată la filiala de istorie a Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi).

[3] I. Kara, Fondul de manuscrise și cărți vechi al Bibliotecii Regionale Iași, în „Călăuza bibliotecaruluiˮ, anul XVII, nr. 9, septembrie 1964, p. 519.

[4] De exemplu, cf. facturii 1503/ 29.06.1963, la această dată, Biblioteca a achiziţionat, de la Anticariatul General I.C.S. Iaşi (Str. Republicii nr. 1), 259 de titluri, majoritatea cărţi româneşti din secolul al XIX‑lea; aceste volume au fost incluse în Registrul Inventar la numerele 161009‑161272. Numai că, într‑o Notă explicativă privind cartea „Grafia chirilică”, de Gh. Ghibănescu, Bârlad, 1889, în valoare de trei lei, care figurează în factura Anticariatului I.C.S. Nr. 21 din 18 iulie 1963, sub nr. curent 2 se menţionează: Din greşeală am trecut‑o spre înregistrare în Registrul Inventar împreună cu o primă tranşă din biblioteca Ghibănescu, care ne‑a venit cu factura nr. 1503 din 29 iunie 1963 (s.n.). Cartea poartă numărul de inventor 161212, cota II 3172cf. Arhiva Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachiˮ Iaşi, dosar 19/ 1963 – Specificaţii, f. 202), ceea ce înseamnă că toate cărţile care au fost achiziţionate cu factura 1503/ 29.06.1963 provin din biblioteca lui Gheorghe Ghibănescu, chiar dacă au fost cumpărate de la anticariat.

[5] La 31 mai 1965, s‑a încheiat un proces‑verbal de primire a unui număr de 60 de volume, donate de Dna Maria Ghibănescu din Câmpina, regiunea Ploieşti (s.n.) şi diverse şcoli medii din regiunea Iaşi‑Bacău. Aceste cărţi au fost incluse în Registrul Inventar la nr. 195151‑195210 (vezi Arhiva Bibliotecii Judeţene „Gh. Asachiˮ Iaşi, dosar 19/ 1965 – Specificaţii, f. 131).

[6] Enciclopedia istoriografiei românești, coord. Ștefan Ștefănescu, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1978, p. 318. Alexandru Ștefulescu a fost o personalitate marcantă a Gorjului; a ocupat funcția de revizor școlar între 1900 și 1904; astăzi, Muzeul Județean Gorj, pe care l‑a ctitorit, îi poartă numele.

Din câte ştim, lui Alexandru Ştefulescu i‑au fost închinate câteva cercetări monografice, sub formă de studii sau chiar volume; vezi, spre exemplu, Ioana Burlacu, Alexandru Ştefulescu, în „Revista Arhivelor”, an XLVIII, vol. XXXIII, 1971, nr. 2, pp. 307‑315; Gheorghe Nichifor, Alexandru Ştefulescu – un destin în slujba istoriei, Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2007, 437 p.; Ion Mocioi, Alexandru Ştefu­lescu, Târgu‑Jiu, Editura Academica Brâncuşi, 2011, 156 p.

[7] Dumitru Ivănescu, Gheorghe Ghibănescu, note epistolare, în „Anuarul Institutului de Istorie A.D. Xenopolˮ, XLII, 2005, nr. 5, p. 705.

[8] Surete şi izvoade (Documente slavo‑române), din colecţiunea Dlui Alex. Ştefulescu, publicate de Gh. Ghibănescu, vol. VI, Iaşi, 1909, p. II.

[9] Const. N. Tomescu, Veșminte pentru Basarabia, în „Arhivele Basarabiei”, an I, nr. 1, ianuarie‑martie 1929, pp. 15‑17.

[10] Mircea Păcurariu, Dicționarul teologilor români, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, p. 169.

[11] Disponibilă în format electronic la adresa http:// www.moldavica.bnrm.md (accesat la 07.10. 2019).

[12] A intrat în colecţiile Bibliotecii în 1966.

[13] Manualul de slavonă publicat de August Leskien s‑a bucurat de o reală popularitate, căci a cunoscut mai multe retipăriri. De exemplu, în 1922, a apărut a șasea ediție (vezi Handbuch der altbulgarischen (altkirchenslavischen). Sprache. Grammatik‑Texte‑Glossar, Sechste Auflage, Heidelberg, Carl Winters Universitätsbuchhandlung, 1922, 352 p.).

[14] La sfârșitul filei 30, textul este datat cu mai multă precizie: 1889, iunie 2/ Bârlad/ Ghibănescu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here