Distribuie
Miercuri, 1 iunie 2016, de la ora 9.00, la Filiala „Ionel Teodoreanu” a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” va avea loc o ediție specială a proiectului „Povești din cărți – Culori din povești” dedicată Zilei Internaționale a Copilului.
Elevii de la Școala Gimnazială „D. A. Sturdza”, coordonați de învățătoarele Cristina Corcaci, Veronica Maxim și Maria Rusu, vor prezenta sceneta-teatru cu mascote „Fata babei și fata moșului” de Ion Creangă.
Voluntarele Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”, studente coordonate de lect. univ. dr. Cristina Răducanu de la Universitatea de Arte „George Enescu”, vor iniția un joc pentru copii – prezentarea unei orchestre simfonice.
Articole similare
Pentru un avocat contează cel mai mult stăruința, pentru un procuror, austeritatea, iar pentru judecător, moderația (Narcis Giurgiu) Juristul NARCIS GIURGIU ( 31 mai 1937, Horodniceni, jud. Suceava – 11 august 2026, Iași) licenţiat al Facultății de Drept a Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1956). A obținut titlul de doctor în Drept (Procedură Penală) al aceleiași Universități (1972), îndrumătorul tezei sale și mentorul său fiind Prof. univ. dr. Grigore Gr. Theodoru (1919-2015). A deținut inițial funcția de procuror la fostele Procuraturi Regională și Județeană Iaşi (1958-1980). Ulterior, a activat ca avocat
Cartea de față relatează povestea unui caz de crimă soluționat la finalul anilor 1990 de Dan Antonescu și colegii săi de la Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei. Crima imperfectă este un volum palpitant ca un policier, însă totul pornește de la fapte și personaje reale. Cartea relatează povestea unui caz adevărat de crimă, soluționat, în 1998, de autor – care, la vremea respectivă, făcea parte din Serviciul Omoruri din cadrul Poliției Capitalei. Un taximetrist descoperă în apropiere de Piața Victoriei un sac cu o jumătate de cadavru. După câteva zile, este
La o săptămână după intrarea în carantină împotriva epidemiei de Covid, în 2020, locatarii unei clădiri dărăpănate din Manhattan încep să se adune pe terasa de pe acoperiș în fiecare seară și să povestească. Pe zi ce trece, se strâng din ce în ce mai mulți vecini, aducându-și drept scaune navete și găleți pe care le întorc cu susul în jos. Treptat, locatarii - dintre care unii abia dacă au schimbat două vorbe până atunci - devin vecini în adevăratul sens al cuvântului. Paisprezece zile este un roman colectiv de un
