„Novels, 1957-1962: The Town / The Mansion / The Reivers” by William Faulkner
Autor: Categorii: Evenimente American Corner, Sediul centralUltima actualizare: 27 aprilie 2020Timp citire: 3,5 min

Distribuie

AMERICAN CORNER BOOKS

William Cuthbert Faulkner, născut Falkner (25 septembrie 1897 – 6 iulie 1962) a fost un prozator american, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1949, unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane din secolul XX. Modernismul lui Faulkner se înscrie în spiritul de influență al lui James Joyce, ca model de artă romanescă.

De altfel în 1949, Faulkner va primi Premiul Nobel, în acest fel recunoașterea unanimă încununând o vastă operă, o fascinantă și uluitoare epopee, evocare și invocare a omului care caută să-și cunoască puterile, înfruntându-se pe sine și lumea, în lupta pentru afirmarea valorilor umane.

Trilogia Snopes:

  1. The Hamlet (Cătunul) (1940)
  2. The Town (Orașul) (1957)
  3. The Mansion (Casa cu coloane) (1959)

Trilogia „Snopes” este de citit și de recitit, iar aceasta este o realitate pe care o știu milioane de fani ai lui William Faulkner din toată lumea. Dar parcă nicăieri Flem Snopes nu este mai necruțător și mai lipsit de scrupule, mai invidios și mai bine conturat, ca personaj, decât în cel de-al doilea volum, The Town.

Ambițiosul erou este tot mai avid de a urca pe scara socială și nu obosește să-i pândească pe cei care au pasul mai iute decât al său. Se mută într-un oraș mai mare, Jefferson, în căutare de oportunitățile pe care le poate oferi un centru economic în plină dezvoltare. Avantajele nu întârzie mult, iar unul dintre reperele cărții, parvenitismul, iese la iveală. Ajuns supraveghetor, Flem nu este mulțumit, nu vrea să fie un „lucrător” și face totul, ajungând inclusiv să fure, pentru a-și spori venitul, deja considerabil pentru condiția lui anterioară.

Undeva în plan secund, soția lui Flem, Eula, plictisită de eterna obsesie a bărbatului pentru bani și poziție socială, își face rost de-o aventură cu un localnic, Manfred. Flem află și nu se știe pe ce este mai furios: pe bârfele din oraș pe seama unei eventuale impotențe a sa ori pe faptul că rivalul este la fel de ambițios și de eficient în urcatul ierarhiei sociale. Un alt reper central al cărții se vede limpede: competiția. Din acest punct încolo începe adevăratul păienjeniș al naturii umane, creionată de Faulkner ca nimeni altul.

Flem îi lasă în pace o vreme pe cei doi amorezi și se concentrează pe ascensiunea în sistemul bancar, realizând, inspirat, că aici „liftul” societății este mai rapid. Dar se izbește din nou de amant: în timp ce Flem ajunge vicepreședinte de bancă, Manfred este președinte. Și un nou pilon de susținere a unui complot vast își face intrarea în scenă: ura. Pe de o parte, unul este reprezentantul fără scrupule al noului capitalism nord-american, celălalt este un sudist cu maniere și dulceață în glas.

În tot acest timp, tot mai multe și mai îndepărtate rude ale lui Flem constată că orașul Jefferson este un loc în care pot prospera. Și încep să vină, de toate gradele și din toate zările. Un așa-numit „snopesism” se creează în jurul tipologiei care nu face altceva decât să calculeze în beneficiul propriu și, cu cât reprezentanții acestui curent sunt mai mulți și mai influenți, cu atât și rezistența locală la acest tip de arivism crește.

Pentru cititorul care crede, la un moment dat, că Flem este prea ocupat cu edificarea propriei societăți într-o altă societate ca să se mai ocupe de nevastă, surpriza vine: Eula ajunge să se sinucidă, în urma unui complicat eșafodaj de șantaj emoțional la care o supune partenerul ei de viață. Orașul este consternat, la fel Manfred, care era îndrăgostit de femeie și voia să fugă cu ea. Profitând – cum altfel – de starea rivalului, Flem îi cumpără acțiunile și, cu doar o lovitură de maestru întunecat, scapă și de consoartă, și de rival, și de superiorul ierarhic.

Exact din acest punct al succesului absolut începe declinul. După regulile-reper de mai sus…

 

Autor: Faulkner, William

Editura: The Library of America

Loc publicare: New York

An: cop. 1999

ISBN: 1883011698

Articole similare

  • Desenele din cadrul  proiectului „Prietenie … pe o… sfoarăˮ, ediția 2026 au fost  expuse; tema acestui an  este celebrul roman Pippi Șosețica al scriitoarei suedeze Astrid Lindgren. Ne-am bucurat de noile creații plastice, unde creativitatea și imaginația copiilor și-au spus cuvântul prin jocurile culorilor folosite. Ca urmare Pippi Șosețica are noi prieteni și călătorește în locații variate, împărtășind noi aventuri. Se mai întoarce în bibliotecă pentru scurt timp, preferând mai degrabă  să învețe copiii cum se pot descurca în situații surprinzătoare. Copiii care au lucrat desenele de pe sfoara prietenoasă

  • Copiii și tinerii sunt invitați să petreacă vacanța la bibliotecă, cu ateliere de lectură, storytelling, activități creative, robotică, jocuri, concursuri, tururi ghidate și multe alte surprize. Programul activităților din luna iulie, pe zile, ore și locații, poate fi consultat în tabelul atașat. Participarea este gratuită, pe baza permisului de intrare valabil, eliberat gratuit pentru toate categoriile de vârstă. Pentru o bună organizare, înscrierea prealabilă se face la numerele de telefon indicate pentru fiecare activitate. Vă așteptăm cu drag la o vară plină de lectură, joacă și descoperire!  

  • Marți, 7 iulie 2026, Biblioteca  Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi în parteneriat cu Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) - Direcția Județeană de Mediu (DJM) Iași  și cu Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași - Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic a organizat o nouă întânire din cadrul proiectului Lectură și desen sub un arbore secular. Elevii de la EduCart coordonați de prof . înv. primar Doina Scutaru, prof. înv. primar Raluca Popa, prof. înv. primar Denisa Pintilie au reascultat „Povestea Mesteacănului”, „Povestea Stejarului” și au desenat scoarța, trunchiul,