„City of Bones” by Cassandra Clare
Autor: Categorii: Evenimente American Corner, Sediul centralUltima actualizare: 5 mai 2020Timp citire: 5,9 min

Distribuie

AMERICAN CORNER BOOKS

Cassandra Clare s-a născut la Teheran, în Iran, din părinţi americani. O mare parte din copilărie şi-a petrecut-o călătorind; până să împlinească zece ani, a locuit în Anglia, Franţa şi Elveţia. Cum familia ei se muta frecvent, cărţile au fost prietenii ei cei mai buni – nu mergea nicăieri fără să aibă cu ea o carte. După încheierea studiilor, Cassie a locuit la Los Angeles şi New York, unde a lucrat la diverse reviste. În 2004, inspirată de peisajul urban al Manhattanului, locul ei favorit, a început să scrie Orasul Oaselor, acesta fiind romanul ei de debut.

A mai scris, împreună cu Sarah Rees Brennan şi Maureen Johnson, Cronicile lui Magnus Bane, iar cu Sarah Rees Brennan, Maureen Johnson şi Robin Wasserman, Povești de la Academia Vânătorilor de Umbre. De asemenea, este coautoare, împreună cu soţul său, Joshua Lewis, la The Shadowhunter’s Codex și, împreună cu Holly Black, a seriei ȘCOALA DE MAGIE MAGISTERIUM. Cărţile ei s-au vândut în peste 50 de milioane de exemplare în toată lumea şi au fost traduse în mai bine de 35 de limbi, fiind ecranizate într-un film de lungmetraj, Instrumente Mortale: Oraşul Oaselor, şi un serial TV, Shadowhunters. În prezent, Cassandra Clare locuieşte în statul Massachusetts.

City of Bones de Cassandra Clare se conturează în jurul protagonistei seriei, Clary. O tânără cât se poate de normală care locuiește împreună cu mama sa și se bucură de o mulțime de restricții. De la ore stricte de întors acasă, până la mai multe zone ale orașului în care nu are voie să se avânte chiar dacă prietenii ei de la școală îți fac veacul pe acolo. Totul pare banal în viața lui Clary, dar într-o seara pe care aceasta o petrece în oraș observă niște băieți cu un comportament destul de dubios. Nu ar fi ceva chiar anormal dacă Clary nu ar fi singura care îi poate vedea.

Poate lucrurile ar fi rămas normale în viața lui Clary dacă curiozitatea nu ar fi împins-o de la spate. Dacă nu i-ar fi urmat pe băieți într-o cameră din spatele sălii principale. Dacă nu ar fi fost martoră la uciderea unui demon. Dacă Clary nu ar fi făcut toate astea, lumea sa ar mai fi putut fi normală, dar alegând să meargă să vadă ce se petrece Clary a pășit în lumea vânătorilor de umbre. O lume în care aceasta s-a născut și pe care a părăsit-o acum mult timp împreună cu mama sa.

Vânătorii de umbre, oameni binecuvântați de îngeri care își petrec toată viața antrenându-se și luptând contra creaturilor din lumea întunecată. Oameni al căror corp este acoperit de rune, simboluri antice ce le conferă abilități speciale. Însă nu oricine poate purta aceste rune. Un om normal ar murii de la aplicarea lor. Vânătorii de umbre se nasc în familii de vânători de umbre. Nici o excepție nu există. Și totuși, cum poate Clary să aibă Vederea? Abilitatea de a vedea creaturile este ceva ce doar vânătorii au, iar Clary este doar fiica unei simple pictorițe.

Cel mai aprig dușman al vânătorilor de umbră a fost reprezentat întotdeauna de o creatură a lumii de dincolo. O creatură ce a trecut peste limitele impuse de Conclav ori care a încercat să obțină supremația. Pentru astfel de situații vânătorii de umbre au fost mereu pregătiți. Însă, ce ar trebui să facă când dușmanul este chiar unul dintre ai lor? Când un vânător de umbre încalcă regulile și își strânge adepți pentru a porni o nimicire în masă a lumii de dincolo? Când acesta încalcă regulile sacre și încearcă să transforme oamenii simpli în vânători torturându-i?

Și, cel mai important aspect, ce legătură are acest vânător extremist cu Clary? De ce casa ei a fost distrusă iar mama sa răpită? De ce se întâmplă toate acestea imediat ce i-a cunoscut pe Jace, Alec și Isabelle? Și de ce un demon se află în casa sa atunci când se întoarce din oraș chiar dacă mama ei super protectoare a rugat-o să nu se ma întoarcă niciodată acasă?

Simon este un personaj plin de stereotipuri. Cine nu l-a mai văzut până acum pe tocilarul cu un simț al umorului pe care nu-l apreciază nimeni, îndrăgostit fără speranță de cea mai bună prietenă, protagonista? Alec e mereu ursuz și mohorât și de-abia dacă scoate câteva cuvinte. Pe lângă Jace, interesant este Magnus Bane, o sclipire (albastră) pe lângă cenușiul celorlalte personaje. Puțin imatur pentru cele 7-8 secole de viață pe care aparent le-a trăit, însă aduce romanului un acid și bine-meritat simț al umorului, și o atitudine revigorantă de indiferență pentru destinele altora.

Pentru Clary și al ei ochi critic de artist, Jace e o provocare: cum să surprinzi printr-un singur desen toate acele linii fine, toate nuanțele de auriu ale părului și toate expresiile contradictorii care îi traversează chipul și privirea? Jace o fascinează. Are momente când pare un luptător mai matur în experiențe și trăiri decât i-ar permite anii, și momente în care e un băiețel speriat și chinuit câutând urme de afecțiune și de apreciere de la tatăl său. Un suflet torturat pe care Clary îl poate, cumva, vindeca. Iar Jace? Nimeni nu știe cu adevărat ce crede și dorește Jace, însă am impresia că vede în Clary un potențial de care ea nu e conștientă, pe care încearcă să-l aducă la lumină. E impresionat de tenacitatea și de curajul de care dă dovadă, în ciuda nesăbuinței care, aparent fără să vrea, îi domină acțiunile.

Ghidată deseori de instinct, Clary pare să se gândească la consecințele faptelor ei abia după ce a făcut ceva, dacă se poate doar atunci când altcineva îi atrage atenția că acțiunile ei au urmări, și nu tot timpul plăcute. Jace vede în ea o putere interioară pe care nu sunt sigură că o are, dar cu toate astea o protejează.

Universul fantastic creat de autoare este foarte incitant. E locuit de vampiri și vârcolaci, zâne și magi (cunoscuți sub numele colectiv de Downworlders). “Toate legendele sunt adevărate”, cum îi place cuiva să remarce (nu vă spun cine, va trebui să citiți cartea ca să aflați). Cu excepția mumiilor, care până și aici au rămas doar un mit (între timp, undeva în Egipt, mumiile se revoltă indignate).

Autor: Clare, Cassandra

Editura: Walker Books

Loc publicare: London

An: 2007

ISBN: 9781406307627

Articole similare

  • Desenele din cadrul  proiectului „Prietenie … pe o… sfoarăˮ, ediția 2026 au fost  expuse; tema acestui an  este celebrul roman Pippi Șosețica al scriitoarei suedeze Astrid Lindgren. Ne-am bucurat de noile creații plastice, unde creativitatea și imaginația copiilor și-au spus cuvântul prin jocurile culorilor folosite. Ca urmare Pippi Șosețica are noi prieteni și călătorește în locații variate, împărtășind noi aventuri. Se mai întoarce în bibliotecă pentru scurt timp, preferând mai degrabă  să învețe copiii cum se pot descurca în situații surprinzătoare. Copiii care au lucrat desenele de pe sfoara prietenoasă

  • Copiii și tinerii sunt invitați să petreacă vacanța la bibliotecă, cu ateliere de lectură, storytelling, activități creative, robotică, jocuri, concursuri, tururi ghidate și multe alte surprize. Programul activităților din luna iulie, pe zile, ore și locații, poate fi consultat în tabelul atașat. Participarea este gratuită, pe baza permisului de intrare valabil, eliberat gratuit pentru toate categoriile de vârstă. Pentru o bună organizare, înscrierea prealabilă se face la numerele de telefon indicate pentru fiecare activitate. Vă așteptăm cu drag la o vară plină de lectură, joacă și descoperire!  

  • Marți, 7 iulie 2026, Biblioteca  Judeţeană „Gh. Asachi” Iaşi în parteneriat cu Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) - Direcția Județeană de Mediu (DJM) Iași  și cu Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași - Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic a organizat o nouă întânire din cadrul proiectului Lectură și desen sub un arbore secular. Elevii de la EduCart coordonați de prof . înv. primar Doina Scutaru, prof. înv. primar Raluca Popa, prof. înv. primar Denisa Pintilie au reascultat „Povestea Mesteacănului”, „Povestea Stejarului” și au desenat scoarța, trunchiul,