Distribuie
Theodor Constantin, La miezul nopţii va cădea o stea, Editura Adevărul, 2012, 400 p.
Theodor Constantin scrie poezii, nuvele, proză fantastică, scenarii de film, piese de teatru, memorii de călătorie şi cărţi pentru copii, însă genul literar care îl consacră e romanul poliţist şi de spionaj. Primul de acest fel, La miezul nopţii a căzut o stea, publicat în 1957, înseamnă şi primul succes. E publicat în ediţii succesive, în tiraje mari, atât în ţară, cât şi în străinătate. E tradus în 16 limbi şi constituie povestea peliculei, din 1959, cu titlul Secretul cifrului.
Opera esenţială a lui Theodor Constantin e alcătuită din nouă romane în serie, cu aceleaşi personaje de bază, care se ocupă de activitatea unui trust de spionaj internaţional, „Nebel”. Majoritatea cărţilor din această serie au fost scrise între anii 1965 şi 1973, iar grupajul romanelor se deschide cu Fiul lui Monte Cristo, pe care îl publică pentru prima dată în 1958, la Editura Tineretului, unde ocupă poziţia de Redactor-şef. Experienţa în domeniul romanului îi dă ocazia lui Theodor Constantin să se dedice unui alt tip de scriitură, şi anume proza fantastică, aducând încă o mostră de talent cu romanul Casa cu neguri. Literatura fantastică, dar şi cea poliţistă, cu structuri care permit mai puţin subiecte din sfera propagandismului comunist, îl pun la adăpost pe scriitor de eventualele concesii făcute regimului. Totuşi, face şi compromisuri, iar Casa de pe colină este unul dintre ele, la care consimte în speranţa că familia sa va fi lipsită de necazuri.
La miezul nopţii va cădea o stea este unul dintre romanele româneşti de spionaj care s-a bucurat la vremea apariţiei de un real succes. Triumful literar s-a datorat nu numai intrigii, ci şi faptului că romanul a fost scris într-o perioadă în care publicul atinsese cota saturaţiei cu creaţiile „de viaţă nouă” produse de Mihai Beniuc sau Nina Cassian, precum şi cu proza angajată „pe drumul nou al socialismului” semnată de Sadoveanu în celebrul Mitrea Cocor.
Exceptând limbajul vremii în care lumea se împărţea clar în „ai noştri” umăr la umăr cu Armata Sovietică – eliberatoare şi „hitleriştii”, lectura va învedera o intrigă interesantă, pasionantă, cu un tânăr isteţ, colaborator al contrainformaţiilor militare, cu o ordonanţă proastă doar în aparenţă, cu un castel plin de poveştile unui majordom bătrân şi nostalgic, acompaniat de o frumuseţe feminină serafică şi la fel de misterioasă. Totul până la un punct.
Cartea a avut un asemenea succes încât regizorul Lucian Bratu a adaptat-o în 1959, realizând pelicula Secretul Cifrului. Avem de-a face cu unul dintre primele filme de spionaj/ aventuri românesc de după sosirea tancurilor sovietice. Acţiunea se petrece la finele anului 1944, când hitleriştii vroiau să intre în posesia comunicatelor de război prin intermediul cifrului. Din distribuţie făceau parte nume sonore ca Emanoil Petruţ, Geo Maican, Mihai Mereuţă.
Cartea poate fi împrumutată de la Secţia de Împrumut carte pentru Adulţi.
Articole similare
Ursul și Ursulețul se pregătesc pentru lungul lor somn de iarnă. Dar Ursulețul este îngrijorat: dacă vor rămâne fără vise în timpul marelui somn? Așa începe o mare aventură, în care un ursuleț pornește în lumea largă, în căutare de vise. De la îndrăgitul autor Michael Rosen și ilustratorul nominalizat la Medalia Carnegie, Daniel Egnéus, o poveste uimitoare despre speranță, reziliență și visele care ne susțin. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/marea-visare-n55xv9km/
Maya era în liceu când a văzut-o pe Aubrey căzând secerată în fața lui Frank, un bărbat enigmatic cu care își petrecuseră amândouă vara. După șapte ani, Maya stă în Boston cu iubitul ei și încearcă să scape de dependența care a ajutat-o să reziste până acum. Însă trecutul o copleșește când vede o înregistrare cu o altă femeie care moare subit în fața aceluiași Frank. Maya se întoarce acasă, unde începe să dezgroape fragmente din trecut și să observe mesaje ascunse în cartea neterminată a tatălui ei guatemalez. Ca
Effy Sayre a crezut întotdeauna în basme. Nu a avut de ales. Din copilărie, a fost bântuită de viziuni cu Regele Zânelor. Și-a găsit mângâierea doar în paginile romanului Angharad – îndrăgita carte a lui Emrys Myrddin despre o fată muritoare care se îndrăgostește de Regele Zânelor și apoi îl distruge. Acest volum jerpelit este singurul lucru care o ține pe Effy pe linia de plutire în cursul primului ei an la prestigioasa Facultate de Arhitectură llyriană. Așa că, atunci când familia lui Myrddin anunță un concurs pentru a reconstrui conacul regretatului
