Distribuie
Rodica Ojog-Braşoveanu, Cianură pentru un surâs, Editura Nemira, 2011, 240 p.
Rodica Ojog-Braşoveanu (28 august, 1939 – 2 septembrie, 2002) este scriitoare de romane poliţiste. În 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman poliţist, Moartea semnează indescifrabil, l-a scris la insistenţa soţului ei, actorul Cosma Braşoveanu, şi l-a publicat în 1971. După şapte ani de practicat avocatura, a renunţat şi s-a dedicat în întregime scrisului.
Până în 1999 a publicat 35 de romane, în majoritate poliţiste, dar şi câteva istorice şi unul ştiinţifico-fantastic. Este considerată, în mod unanim, Marea Doamnă a literaturii poliţiste româneşti.
Cianură pentru un surâs – o competiție contra cronometru între maior şi Melania, devotat escortată de un grup de gangsteri. La aceeaşi miză se mai adaugă o ţintă: trecerea frauduloasă a tablourilor peste graniţă. Pitorescul personajelor, umorul, „neaşteptatul” prezent în fiecare pagină, duiosul şi cinismul, glonţul şi aroma de levănţică a aducerii-aminte fac deliciul lecturii acestui roman.
Cartea poate fi împrumutată de la Secţia de Împrumut carte pentru Adulţi.
Articole similare
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
Greta își petrece zilele transcriind ședințe de terapie pentru un sex coach, o slujbă de vis având în vedere că întotdeauna i-a plăcut să descopere secretele oamenilor. Însă viața îi este complet dată peste cap când dezvoltă o fascinație neobișnuită pentru una dintre cliente: o femeie căsătorită inhibată, pe care o numește cu afecțiune Măreața Elvețiană, deoarece e înaltă, stoică și originară din Elveția. Greta e fermecată de atitudinea revigorantă a acesteia în fața traumelor. Amândouă au istorii întunecate, însă Măreața Elvețiană alege să se desprindă de suferința ei, în timp
Stephen Crane, scriitorul care a transformat literatura americană de la începutul secolului trecut, este protagonistul cărții lui Paul Auster. Băiatul sclipitor urmărește aventura tânărului care, ca să‑și scrie reportajele ce‑i țin spiritul în viață, povestirile, nuvelele, poemele și romanele, trăiește fiecare zi ca pe o călătorie nebunească în necunoscut: se amestecă printre muncitorii și vagabonzii de pe chei ca să le învețe purtările și vorba, ia, donquijotesc, apărarea unei prostituate într‑un celebru proces care a împărțit presa vremii în două tabere, schimbă cursul alegerilor prezidențiale printr‑un articol scris în focul vârstei de
