Distribuie
Din dorinţa de a contribui la completarea filelor albe existente în memorialistica despre Omul şi Poetul NICOLAE LABIŞ, care în anii ‘50 a trăit şi a murit luptând cu inerţia, între anii 1972 şi 1988 am aşternut pe hârtie o serie de fapte, frământări şi gânduri alcătuind acum din ele această carte. Căutând formele şi mijloacele cele mai adecvate, am ajuns la această formulă în care eseul se îmbină cu naraţiunea, însă fără a intra în sfera ficţiuni. Am respectat realitatea chiar şi atunci când, pentru redarea atmosferei şi a stărilor sufleteşti ale lui Labiş, în situaţiile descrise, am recurs la dialog şi la alte mijloace specifice povestirii. Chiar dacă nu am putut folosi întotdeauna exact cuvintele lui Labiş, în orice caz nu i-am trădat sensul spuselor sale, ne precizează autorul cărții, trezindu-ne interesul.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/hora-mortii-consemnari-despre-prietenul-meu-nicolae-labis-cyfwvd2t/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
