Distribuie
În Introducerea lucrării de față citim că: „Abordarea istoriei rromilor ridică de fiecare dată numeroase controverse. Întrebările și prejudecățile legate de rromi generează dezbateri, dezbinări, clivaje ce depăşesc uşor cadrul ştiinţific şi alunecă pe terenuri încă şi mai nesigure, care nu duc nicăieri. Lipsa interesului acordat acestui subiect, în principal de către istorici, alimentează luări de poziţie greşite, abordări subiective, concluzii cel puţin tendenţioase, când nu derivă în rasism. Poate cel mai mult face polemică întrebarea: De ce spunem rromi şi nu ţigani?, întrebare ce conține în ea însăși răspunsul; pentru că este corect, din punct de vedere istoric, să folosești oricare din cei doi termeni. O a doua interogație vizează motivația istoricului și revelează, în fapt, alte probleme. Când te loveşti de ea, reuşeşti să înţelegi de ce istoria rromilor a rămas până astăzi marginală, de ce studierea acestui subiect era complet ignorată de istoricii români, expuşi la a fi etichetaţi drept ţigani de către colegii lor de breaslă pentru abordarea unui astfel de subiect. O nouă controversă, la apariția acestei cărți, va fi legată de corectitudinea utilizării ternenului sclavie în paralel și în locul celui utilizat de către toți istoricii români cănd se referă la dependența rromilor – robie”… stârnindu-ne interesul citirii acesteia.
Autorul ne mai spune că… „Alegerea mea a ignorat istoriografia și s-a fundamentat pe documentele istorice și pe înțelesul și uzanța actuală în limba română. Documentele private și de cancelarie, anterioare secolului al XIX-lea, nu folosesc niciunul din cei doi termeni, ci utilizează cuvântul țigan cu înțelesul de rob/sclav. Doar în codurile de legi, începând cu secolul al XVII-lea, apare termenul de rob. În secolul al XIX-lea sunt folosiți toți cei trei termeni: țigan, rob, sclav. Citirea cărții va furniza mai pe larg argumentele acestei uzanțe, ce vor fi acceptate, sper, de către orice spirit lipsit de prejudecăți”.
Mai multe despr ecarte – AICI – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/rromii-sclavie-si-libertate-constituirea-si-emanciparea-unei-noi-categorii-etnice-si-sociale-la-nord-de-dunare-1370-1914-cdnrhvm5/
Articole similare
Bărbatul făcut din bucăți este o reconstituire, în egală măsură romanțată și minuțios documentată, a existenței și personalitatii lui H.G. Wells, scriitorul vizionar care a pus bazele literaturii science-fiction și a influențat conștiința socială a sfârșitului de secol XIX și a începutului de secolul XX. Țintuit la pat de un cancer în fază terminală în casă lui din Regent’s Park, scriitorul în vârstă de șaptezeci și opt de ani își rememorează întreagă viață, întrebându-se dacă aceasta a fost un succes sau un eșec. Lodge schițează cu veridicitate și naturalețe inegalabile
O ISTORIE COMPREHENSIVĂ, DEFINITORIE A IMPERIULUI PERSAN, VĂZUT CA ÎNTÂIA SUPERPUTERE MONDIALĂ Marii Regi ai Persiei au domnit peste cel mai mare imperiu al Antichității, care se întindea din Libia până la stepele Asiei și din Etiopia până în Pakistan. În inima Imperiului se găsea fabulosul oraș-palat Persepolis, unde monarhii ahemenizi întrețineau o curte neîntrecută în fast și grandoare. De aici, Cirus cel mare, Darius, Xerxes și urmașii lor aveau să dea legi, să ridice armate și să guverneze peste Imperiul lor multicultural, de o uriașă diversitate. Într-un demers cu
Blocată în traficul înnebunitor al metropolei, Grace Adams clachează. Nu țipă, nu plânge și nu se ascunde. Pur și simplu, își abandonează mașina în mijlocul vacarmului și pleacă. Unde? Se gândește să meargă la fiica sa, care împlinește astăzi 16 ani. Și care refuză s-o vadă. Copila cu care se înțelegea de minune cândva, dar care acum locuiește cu tatăl ei. Vrea să repare ce au pierdut. Vrea să ajungă la soțul ei, care i-a trimis actele de divorț. Deși, cândva, i-a legat o mare poveste de dragoste. Când totul
