Distribuie
O incursiune plină de patos în lumea mediteraneeană dintre secolele al II-lea și al IV-lea, privită prin ochii celor Șapte Adormiți din Efes, treziți la viață în chip miraculos ca să fie martorii unor transformări tulburătoare. Grație unei grile de interpretare vizionare, epoca Antichității Târzii capătă coerență și sens. Peter Brown ne explică formele de manifestare a sacrului în societatea epocii, cum a evoluat relația cu supranaturalul de la vrăjitori și visători la sfinți și pustnici și cum au influențat toate acestea schimbarea tiparelor sociale și au dus la crearea unei noi elite spirituale de „prieteni ai lui Dumnezeu“.
PETER BROWN (n. 1935, Dublin), Philip and Beulah Rollins Professor of History, Emeritus, la Princeton University, a fost interesat încă de la începutul carierei sale academice de perioada de tranziție dintre sfârșitul Antichității și Evul Mediu, pe care a abordat-o dintr-o perspectivă inedită, sfidând teoriile despre „decăderea“ și „declinul“ Imperiului Roman și propunând în schimb ideea că schimbările sociale și culturale au avut coerență și au reprezentat de fapt o continuitate și o „creștere“. Studiile și volumele sale despre apariția creștinismului, cultul sfinților, monahism, filozofia păgână și modificarea relațiilor de putere în societatea romană din Antichitatea Târzie au deschis un nou subdomeniu de cercetare și sunt considerate azi esențiale pentru înțelegerea acestei epoci în adevărata ei lumină.
În anul 2008 Peter Brown a fost recompensat cu Premiul Kluge, decernat în cadrul Library of Congress, ca o recunoaștere a meritelor sale în domeniul științelor umaniste.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/geneza-antichitatii-tarzii-d3x3d7sy/
Articole similare
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
Greta își petrece zilele transcriind ședințe de terapie pentru un sex coach, o slujbă de vis având în vedere că întotdeauna i-a plăcut să descopere secretele oamenilor. Însă viața îi este complet dată peste cap când dezvoltă o fascinație neobișnuită pentru una dintre cliente: o femeie căsătorită inhibată, pe care o numește cu afecțiune Măreața Elvețiană, deoarece e înaltă, stoică și originară din Elveția. Greta e fermecată de atitudinea revigorantă a acesteia în fața traumelor. Amândouă au istorii întunecate, însă Măreața Elvețiană alege să se desprindă de suferința ei, în timp
Stephen Crane, scriitorul care a transformat literatura americană de la începutul secolului trecut, este protagonistul cărții lui Paul Auster. Băiatul sclipitor urmărește aventura tânărului care, ca să‑și scrie reportajele ce‑i țin spiritul în viață, povestirile, nuvelele, poemele și romanele, trăiește fiecare zi ca pe o călătorie nebunească în necunoscut: se amestecă printre muncitorii și vagabonzii de pe chei ca să le învețe purtările și vorba, ia, donquijotesc, apărarea unei prostituate într‑un celebru proces care a împărțit presa vremii în două tabere, schimbă cursul alegerilor prezidențiale printr‑un articol scris în focul vârstei de
