Distribuie
Drumuri lăturalnice urmărește un bărbat uigur anonim care, în încercarea de a scăpa de suferința și sărăcia din mediul rural, sosește în capitala Regiunii Uigure Autonome Xinjiang. Deși își găsește o slujbă temporară într-un birou guvernamental, nu întâlnește decât priviri bănuitoare și respingere peste tot, astfel încât, învăluit în ceața amară a poluării, nu îi rămâne decât să hoinărească pe străzi, în timp ce recită un monolog compus din numere și mirosuri, dorințe și repulsie, amintiri și nebunie. Romanul este o fabulă dezolantă despre izolare urbană, violență socială și dezumanizare.
„Drumuri lăturalnice este un roman emoționant, cu o puternică încărcătură politică, despre impactul prejudecăților, al vieții urbane industriale și însingurării asupra poporului uigur. Un eveniment literar major și un portret fidel al oprimării.” – Monica Carter
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/drumuri-laturalnice-poveste-din-xinjiang-roman-bv3jz7t5/
Articole similare
Trebuie să subliniem din capul locului că pictura japoneză (kaiga sau gadō) este una din cele mai vechi exprimări în arta vizuală niponă, manifestată la cel mai înalt grad de rafinament creator, probat încă de la începuturile ei. (…) a creiona profilul real al universului unei lumi a picturii rămâne încercarea temerară a acelui efort, nu lipsit de strădania spre limpezire a gândului, de bucurie a cercetării, atât cât șansa ne oferă prilejul de a izbuti să realizăm ceva coerent. Am conceput alcătuirea cărții noastre pe o structură de model
Într-o zonă muntoasă izolată din Islanda, echipele de căutare pornesc pe urmele unui grup de persoane dispărute. Ce i-a determinat pe turiști să vină în munți în toiul iernii grele, în beznă și viscol? Și ce i-a făcut să-și părăsească adăpostul și să se aventureze în zăpadă fără echipament? Între timp, la stația radar din Stokksnes se întâmplă lucruri bizare. Fie că e vorba de balta de sânge găsită în zăpada imaculată, în plină pustietate, fie că e vorba de un pantofior de copil dezgropat după ce a stat în
Pași pe trepte. Doar o secundă să reacționezi. Ce se întâmplă în continuare va decide totul. Singură acasă cu copiii în timpul unei furtuni, o mamă aude un zgomot — în casele vechi se aud tot timpul zgomote. Dar acesta e tulburător de familiar: un pas neobișnuit de greu și de lent, care urcă pe scară. Vede silueta unui bărbat pe hol, învăluită în umbre. Îngrozită, își trezește în liniște copiii și-i împinge în cea mai veche parte a casei, într-o cămăruță secretă. Se ascund toți în timp ce bărbatul
