Distribuie
Aniversarea a douăzeci de ani îi oferă lui Shahab prilejul să-şi revadă copilăria, o perioadă marcată de conflictele provocate în familie de refuzul lui de a vorbi şi de relaţia tensionată cu părintele său. Povestea romanului Tatăl celuilalt copil conturează, prin ochii a două personaje, viaţa unei familii iraniene tipice din clasa de mijloc, în care fiecare suferă, într-un fel sau altul, sub povara rolului pe care i-l impune tradiţia. Tatăl lui Shahab, Naser, este convins că datoria sa faţă de familie se limitează la a-i asigura confortul material, ignorînd nevoile afective ale soţiei şi copiilor. Maryam, mama lui Shahab, este nevoită să îşi sacrifice viaţa profesională pentru a se ocupa de casă şi de cei trei copii, iar sentimentele de neîmplinire care o macină îi umbresc viaţa de familie. În momentul în care muţenia lui Shahab este interpretată de adulţii din jur drept simptom al deficienţelor mintale, neajunsurile existente între membrii familiei se acutizează tot mai mult. Shahab îşi pierde treptat încrederea în sine, ajungînd la concluzia că a eşuat în datoria filială şi că nu este, de fapt, copilul tatălui său.
Parinoush Saniee s-a născut la Teheran, în anul 1949, într-o familie de intelectuali înstăriţi. A absolvit Facultatea de Psihologie şi este de profesie sociolog şi psiholog. Pînă în prezent a scris mai multe romane, printre care Cartea sorţii şi Vălul Teheranului, dar cel care i-a adus notorietatea a fost Cel care mă aşteaptă, debutul ei editorial, un imens bestseller internaţional, în ciuda interdicţiei de publicare în ţara natală.
Tatăl celuilalt copil, un alt mare succes al său, s-a bucurat de aprecierea publicului iranian. Parinoush Saniee are alte cîteva cărţi ce îşi aşteaptă publicarea, în cazul în care vor fi aprobate de comisia de cenzură din Iran.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/tatal-celuilalt-copil-roman-s5jvf6d2/
Articole similare
Ştiind prea bine că nicio informaţie nu există fără un proiect de comunicare, Dominique Wolton vrea să răstoarne stereotipul dominant, gândindu-le împreună. Altfel spus, încercând o redefinire a statutului comunicării, secolul nostru fiind unul al coabitării. În viziunea sa, a comunica înseamnă a împărtăşi ceea ce avem în comun, dar şi a învăţa gestionarea diferenţelor. Fiindcă, ridicând complexităţi suplimentare, comunicarea înseamnă negociere şi coabitare; aducând, adică, în prim-plan problema relaţiei, recunoscând prezenţa Celuilalt. Valorizând coabitarea, implicit primatul toleranţei, invocând experienţa concretă a alterităţii, Dominique Wolton propune, după ani de cercetări,
În adâncul pădurii trăiește o bătrână răutăcioasă, care în fiecare an face tot posibilul să oprească primăvara. Într-o zi, când patrulează printre copaci și tufișuri pentru a preveni înmugurirea copacilor și trezirea animalelor din hibernare, se întâmplă ceva ciudat. Un băiat supărat spune o vrajă și o îndeasă într-un buzunar! Ce ar putea avea în comun o bătrână furioasă și un băiețel supărat? Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/doamna-spanac-wvncfsc3/
Autoarea bestsellerului Acolo unde femeile sunt regi Ambițioasa Olivia, perfecționista Laura și nonconformista Anjali sunt prietene de nedespărțit încă din prima zi la Medicină. Iar legătura lor le-a ajutat să se sprijine reciproc și când presiunea examenelor a fost înlocuită de greutățile și bucuriile maternității și noi joburi solicitante. Cândva au promis să facă orice una pentru alta — inclusiv să uite noaptea despre care n-au vorbit niciodată: o petrecere cu droguri, sex și secrete care le-a obligat să facă o alegere ce le-ar putea distruge. Dar cât de departe ar
