Autor: Categorii: O carte pe ziUltima actualizare: 26 aprilie 2025Timp citire: 2,2 min

Distribuie

În dimineața zilei de 2 martie 1998, o fetiță de zece ani este urcată cu forța într-o furgonetă albă. Câteva ore mai târziu, zace înfășurată într-o pătură pe podeaua rece a unei pivnițe. În jur e beznă, iar aerul are un iz stătut. În această temniță, de nici cinci metri pătrați, nu departe de Viena, Natascha Kampusch va trăi în următorii opt ani și jumătate, ruptă de lume. Răpitorul ei este singura persoană cu care are contact. O va supune unor chinuri greu de închipuit. În vara anului 2006 Natascha reușește să fugă și să-și împlinească promisiunea pe care și-o făcuse încă din prima zi a captivității.

Această carte este prima mărturisire completă despre experiența teribilă căreia a trebuit să-i facă față un copil. Natascha Kampusch vorbește cu demnitate și curaj despre copilăria ei dificilă, despre prizonierat, despre torturile fizice și psihice. Totodată, ne dezvăluie și cum a reușit să-l împiedice pe făptaș s-o distrugă, într-o situație fără speranță. Este povestea unei luptătoare, care a îndurat un coșmar de neimaginat, dar care nu s-a lăsat învinsă.

Despre Natascha Kampusch, editorialiștii de la „Sunday Times” ne spun că este  „profundă, onestă și absolut lipsită de autocompătimire… Natascha Kampusch este remarcabilă nu doar pentru curajul cu care povestește chinurile prin care a trecut, ci și, mai ales, pentru forța lăuntrică ce răzbate din mărturia ei și care s-a dovedit în final de neînvins“, iar cei de la „The Guardian”, despre trăirile autoarei din captivitate, trăiri surprinse în paginile romanUlui, susțin că este „o analiză extraordinar de complexă a celor opt ani de captivitate“.

Natascha Kampusch (n. 17 februarie 1988, Viena) este victima uneia din tre cele mai îndelungate și mediatizate răpiri din istoria recentă. Natascha Kampusch a dispărut pe 2 martie 1998, când se afla în drum spre școală, și a fost ținută captivă vreme de opt ani, până pe 23 august 2006, când a reușit să scape. De atunci încearcă să ducă o viață normală. Și-a finalizat studiile în 2010 și în același an a publicat volumul 3096 de zile, în care spune pentru prima dată întreaga poveste a coșmarului prin care a trecut. Memoriile ei au fost ecranizate în anul 2013, în Germania. În 2016 a publicat cartea 10 Jahre Freiheit (10 ani de libertate), tradusă deja în peste 12 limbi.

Mai multe despre carte AICI.

 

Articole similare

  • Câștigător al EBRD Literature Prize Roman tradus în peste 50 de limbi. Protagoniștii romanului Istanbul Istanbul sunt patru prizonieri închiși în celulele subterane ale unui centru pentru tortură. Atunci când nu sunt chinuiți de gardieni, aceștia-și spun unii altora povești ca să le treacă vremea. Firul narativ subpământean devine treptat cel al lumii de deasupra. Pornind de la oameni, povestea începe să se rotească în jurul orașului Istanbul. Deasupra, în oraș, e la fel de multă suferință și iubire precum în celulele subterane. Un roman deopotrivă politic, dar și despre dragoste. „Un scriitor al

  • Volumul 7 din seria Millenium. Serie vândută în 100 milioane de exemplare la nivel internațional. Nordul îndepărtat al Suediei se pregătește pentru schimbare: resursele naturale neexploatate declanșează o adevărată febră a aurului, condusă de lumea interlopă. Dar nu bogățiile o aduc pe Lisbeth Salander în orășelul Gasskas, ci o chestiune de familie: a fost desemnată tutore al nepoatei sale Svala, a cărei mamă a dispărut. Și Mikael Blomkvist vine în nord, într-una dintre perioadele sale proaste: revista Millenium și-a încetat apariția, iar relațiile cu fiica lui sunt încordate. Mai rău,

  • Maroc, 1968: în timp ce Mathilde se ocupă de cămin, Amin își transformă pământurile aride într­-o afacere înfloritoare. De acum, cei doi aparțin unei burghezii care prosperă, se relaxează și crede într-­un viitor fericit. Însă întoarcerea fiicei lor, Aïcha, plecată la studii în Franța, face ca faldurile aparențelor să cadă de pe acest fals grup statuar. În același timp, fiul lor, Selim, care ar fi trebuit să preia afacerea familiei, este ademenit de mișcarea hippie și de mirajul american. Oare modelul de emancipare pe care Mathilde și Amin credeau că-­l