Distribuie
Mircea Cărtărescu, Fata de la marginea vieţii, Bucureşti, Humanitas, 2014
Scriitor vizionar în pânzele de largă respiraţie, Mircea Cărtărescu – acum nu doar l’enfant prodige al literelor române, ci şi brandul literar de ţară în cursa pentru Nobel – este şi un iscusit orfevru pe spaţii restrânse, după cum stă mărturie Fata de la marginea vieţii, Humanitas, 2014. Subintitulată Povestiri alese, cartea conţine 23 de proze, absoluta majoritatea apărute în volume (Nostalgia, 1993; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, 2003; De ce iubim femeile, 2004; Frumoasele străine, 2010; Ochiul căpriu al dragostei noastre, 2012; şi Enciclopedia zmeilor, 2005), inedită fiind doar piesa ce dă titlul antologiei. O mică bijuterie ieşită din atelierul de şlefuitor de lentile/ din laboratorul de alchimist al autorului nostru.
„Odată într-un ţinut atât de îndepărtat încât nu puteai ajunge acolo decât legând zece vieţi una de alta… trăia o fată ce avea în pântec un mecanism de ceas. Nu era nimic deosebit în asta: toţi locuitorii acelui ţinut îndepărtat aveau în pântece mecanisme de ceas, altfel cum s-ar fi putut mişca?” Peste alte câte rânduri aflăm că „de fapt, toţi locuitorii acelei mici lumi erau eroi de povestire. Fiecare dintre ei era ales de câte un scriitor dintr-un ţinut îndepărtat ca erou principal, aceasta era (…) adaptarea lor pentru supravieţuire…” Pe acest fundal „mai singură şi mai izolată ca niciodată” printre ai săi, „fata simţi că sosise timpul să-şi găsească şi ea scriitorul: avea să fie un biet autor dintr-o lume prizărită, pe care oricum n-avea să-l citească şi să-l iubească nimeni”. Şi abia atunci îşi face apariţia autorul, bineînţeles „sărac, fără har şi necunoscut”.
Nu voi strivi corola de minuni a lumii de basm, povestind mai departe; voi spune doar că, din orfevru, Mircea Cărtărescu devine ceasornicar elveţian asamblând un mecanism pe cât de sofisticat, pe atât de funcţional.
Articole similare
Din clipa în care chipul drag ți-am văzut, La mine în suflet cald sălaș ți-am făcut. Că vei crește frumos de atunci am știut. Ești fiul pe care l-am vrut! Cel dintâi erou al unui băiat este tatăl lui. Prețuiește legătura specială pe care doar ei o au din această poveste plină de căldură. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/de-ce-un-baiat-are-nevoie-de-un-tata-bkjndkg6/
Demn urmaș al basmelor tradiționale, filmul de desene animate constituie, pentru copii, o fabuloasă resursă pentru educare, maturizare și chiar vindecare sufletească. Bazându-se pe vizionarea și discutarea unor filme împreună cu familia, cartea pleacă de la animații clasice (Regele Leu, Mașini, Frumoasa și Bestia și altele), pentru a face mai accesibile problemele specifice copilăriei (stima de sine, anxietatea, gelozia, doliul etc.). Cu ajutorul unor modele de dialog și al unor jocuri terapeutice, părinții (dar și educatorii ori terapeuții) vor putea să-i ajute pe copii să devină mai deschiși la schimbare,
De când la pieptul meu te-am strâns prima dată, Am promis să fac tot ce o să se poată Să ajungi să fii o minune de fată, Fetița mea adorată. Sărbătorește legătura cu totul aparte dintre mamă și fiică din această carte frumoasă și emoționantă. De ce o fată are nevoie de o mamă surprinde iubirea necondiționată dintre părinte și copil în versuri și ilustrații fermecătoare. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/de-ce-o-fata-are-nevoie-de-o-mama-d2pygybc/
