Distribuie
Ce speră un englez evadat din ceaţă să găsească în Franţa? Joie de vivre, savoir faire şi plaisir d’amour. Educaţia sentimentală a lui Flaubert se transformă într-o educaţie continentală, căreia omul nostru i se supune cuminte, aşteptând înflorirea. Cum însă orice transplant poate produce efecte secundare, iată-l pe erou jucând într-o spumoasă comedie a inadecvării. Scorţos când lumea e destinsă, ponderat când totul în jur invită la frivolitate, meditat la „catehismul preludiului“ de doctorande în flirt, el are totuşi norocul să oprească de fiecare dată oiştea la doi centimetri de gard. Dacă Sting a cântat melancolic despre un englez la New York, Michael Sadler scrie despre o lume agitată, pestriţă şi în fond încântătoare. E lumea băcanilor complici, a dentiştilor fascinaţi de meserie, a neorevoluţionarilor febrili şi cârcotaşi, a doamnelor şic. Concluzia e la mintea cocoşului, nu neapărat galic: cu o asemenea poftă de viaţă, îngropaţi în mâncăruri rafinate şi vinuri de poveste, prietenii de dincolo de Canal n-au cum s-o bage pe Mânecă.
MICHAEL SADLER nu e doar romancier. El are în palmares un doctorat despre neputinţa poeţilor simbolişti francezi de-a scrie ficţiune, dar şi scenarii pentru BBC Radio 3 sau pentru televiziune, o istorie a rockului în benzi desenate, un film de artă cu Jean-Louis Trintignant în rolul principal şi traduceri din Marivaux şi Musset. În 2002-2003 Sadler a adaptat Isteria lui Terry Johnson pentru o reprezentaţie a lui John Malkovich la Théâtre Marigny din Paris. A ţinut cursuri la London University Institute din Paris, a fost decorat cu Legiunea de Onoare şi s-a trezit la un moment dat preşedinte al Festivalului brânzei Livarot. Îi place Schubert, adoră Led Zeppelin şi nu s-ar da în lături să bea, din când în când, un pahar de Château Pétrus. Trăieşte fie la Paris, fie în Touraine, unde îşi îngrijeşte afectuos prazul din grădină. La fel ca Peter Mayle, Julian Barnes şi Stephen Clarke, e îndrăgostit de Franţa şi nu-şi propune să traverseze foarte des Canalul. Un englez la Paris (Educaţia continentală) este primul volum al unei trilogii din care mai fac parte Un englez la ţară (Viaţa în Franţa profundă) şi Un englez amorezat (Dragostea în Franţa profundă).
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/un-englez-la-paris-educatia-continentala-rvcrhtcy/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
