Fiică a unei sclave violate de un marinar englez în drumul spre Barbados, Tituba se naşte din tragedia mamei: Abena dă viaţă pe un pămînt străin, în care mirosul sîngelui pluteşte peste plantaţiile coloniştilor. Rămasă orfană la şapte ani, Tituba, curînd eliberată, e luată în grijă şi iniţiată în tainele tămăduirii şi ale magiei de bătrîna Man Yaya. Dragostea ei pentru John Indian o aduce însă din nou în robie, purtînd-o departe, în America, sub stăpînirea pastorului Parris, pînă în comunitatea puritană din Salem. Acuzată de vrăjitorie, ajunge într-o celulă alături de Hester Prynne, eroina romanului Litera stacojie de Nathaniel Hawthorne.
De pe ţărmurile Barbadosului de secol XVII, umbrite de realităţile crude ale comerţului cu sclavi, Tituba, singura victimă neagră a proceselor vrăjitoarelor din Salem (1692-1693), îşi rememorează viaţa plină de încercări extraordinare şi puteri mistice. Deşi protejată de spiritele celor dragi, Tituba nu va scăpa de minciuni şi de acuzaţiile din acele vremuri. Uitată de marea istorie, figura Titubei prinde astfel viaţă în universul ficţional al lui Maryse Condé pentru a spune, cu o voce modernă, fermecătoare şi plină de ironie, o poveste tulburătoare despre asuprire, solidaritate şi supravieţuire.
Maryse Condé (1934-2024). Una dintre cele mai reprezentative voci ale literaturii antileze. Şi-a făcut studiile liceale şi universitare la Paris, specializându-se în literatură engleză. În 1959 a plecat în Africa, lucrând ca profesoară şi traducătoare în Côte d’Ivoire, Guineea, Ghana şi Senegal. După revenirea în Franţa, s-a dedicat jurnalismului cultural şi carierei universitare, publicând, după eseuri, povestiri şi piese de teatru, primul său roman, Hérémakhonon, în 1976. A cunoscut succesul şi recunoaşterea internaţionale abia cu Ségou (1984-1985), care i-a adus o carieră academică prolifică în SUA. Numeroasele romane care au urmat, distinse cu prestigioase premii franceze şi internaţionale, i-au consolidat poziţia de autoare marcantă a literaturii feministe şi postcoloniale: Moi, Tituba, sorcière… Noire de Salem (1986; Eu, Tituba, vrăjitoarea neagră din Salem, Polirom, 2021, Grand Prix Littéraire de la Femme), La Vie scélérate (1987, Prix Anaïs-Ségalas acordat de Academia Franceză), Desirada (1997, Prix Carbet de la Caraïbe et du Tout-Monde) şi En attendant la montée des eaux (2010, Grand Prix du roman métis). În 2018, după amânarea decernării Premiului Nobel pentru Literatură, a primit premiul Noii Academii Suedeze datorită modului în care descrie, „într-un limbaj limpede şi răscolitor”, „ravagiile colonialismului şi haosul postcolonial” în toată opera sa.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/eu-tituba-vrajitoarea-neagra-din-salem-roman-bjf7jnck/
Articole similare
Bestseller național "O lectură obligatorie pentru aceste vremuri agitate." ― Daniel Goleman, autorul bestsellerului internațional Inteligența emoțională. Oprește-te o clipă. Ești aici în acest moment? Ești concentrat pe cuvintele din fața ta? Sau mintea îți rătăcește aiurea, în trecut sau în viitor, la ceva care te preocupă, la ce ai de făcut sau la telefon? Vestea bună e că nu este nimic în neregulă cu tine – creierul tău nu este defect. Creierul uman a fost construit pentru a fi ușor de distras. Vestea și mai bună este că îți
Maestrul spionajului sovietic în perioada 1939 - 1953, generalul-locotenent Pavel Studoplatov a condus Administrația pentru Misiuni Speciale din NKVD, departamentul care se ocupă de răpiri, asasinate, sabotaje și lupte de gherilă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Printre cele mai imporante misiuni ale lui Sudoplatov s-au numărat asasinarea lui Troțki și aflarea secretelor bombei atomice, cu ajutorul unor savanți renumiți precum Oppenheimer sau Bohr. Șocante sunt și dezvăluirile privind rolul real jucat de soții Rosenberg în spionajul atomic al URSS; motivul pentru care Stalin a inventat Complotul Medicilor și
Noi, cei înecați este un roman al generațiilor de bărbați care se pierd în nemărginirea mării, al familiei care rămâne în urma lor. Plin de aventuri, canibali, vise profetice, pasiuni interzise, lașitate, eroism și iubire, Noi, cei înecați își ocupă locul printre cele mai grandioase epopei ale mării. Urmând povestea orașului portuar Marstal, din Danemarca, ai cărui locuitori au navigat prin lume de la mijlocul secolului al XIX-lea până la sfârșitul Celui de-Al Doilea Război Mondial, el amintește de soarta navelor naufragiate și aruncate în aer în timpul războaielor, a locurilor pline de

