Distribuie
Malala Yousafzai, Eu sînt Malala, Editura Polirom, Iași, 2014
Când talibanii au ocupat Valea Swat din Pakistan, prea puțini le-au stat împotrivă. Doar o tânără, Malala Yousafzai, și-a învins frica și și-a cerut dreptul la o viață liberă, la educație. Pe 9 octombrie 2012 era pe cale să-și plătească îndrăzneala cu viața. A fost împușcată în cap, în timp ce se întorcea cu autobuzul de la școală, și era greu de crezut că avea să scape cu viață. A supraviețuit însă, iar miracolul acesta a purtat-o din valea îndepărtată unde trăise tocmai în Statele Unite ale Americii, la New York. Nu avea nici 16 ani când a devenit un simbol al protestului pașnic și cea mai tânără favorită la premiul Nobel pentru pace.
Eu sunt Malala este povestea cutremurătoare a unei familii dezrădăcinate de urâțenia terorismului, a luptei pentru educația tinerelor și a curajului ieșit din comun al unor părinți care-și iubesc nespus fata într-o lume ce oferă totul fiilor.
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
