Distribuie
Aflat la vîrsta senectuţii, pictorul şi profesorul de artă Ono Masuji porneşte într-o odisee de recuperare a biografiei personale şi artistice, silit de schimbările radicale dintr-o Japonie abia ieşită din ruinele celui de-al Doilea Război Mondial care încearcă să-şi exorcizeze trecutul militarist şi să-şi construiască un alt fel de viitor. Pictor manufacturier, artist al lumii trecătoare, al figurilor melancolice de gheişă, apoi maestru influent şi artist militant integrat propagandei expansioniste, Ono Masuji se vede acum căzut în dizgraţie, respins de generaţia postbelică dornică să rupă cu trecutul indezirabil. Scris într-un stil limpede, dar plin de subtilitate, alcătuit din tonuri calme şi delicate, Un artist al lumii trecătoare este un roman despre maeştri şi discipoli, părinţi şi copii, principii şi trădări.
Kazuo ISHIGURO s-a născut la Nagasaki în 1954 şi a emigrat în Marea Britanie în 1960, împreună cu familia. A debutat ca prozator în 1982, la douăzeci şi opt de ani, cu Amintirea palidă a munţilor (Polirom, 2007, 2017), roman recompensat cu Winifred Holtby Memorial Prize of the Royal Society of Literature şi tradus ulterior în 13 limbi. În 1986 i-a apărut al doilea roman, Un artist al lumii trecătoare (Polirom, 2005, 2013, 2017), nominalizat în acelaşi an la Booker Prize, laureat al Whitbread Book of the Year Award şi tradus în 14 limbi. Anul 1989 i-a adus lui Ishiguro, odată cu Rămăşiţele zilei (Polirom, 2002, 2012, 2017), râvnitul Booker Prize. În 1995 Ishiguro a publicat romanul Nemângâiaţii (Polirom, 2018), urmat de Pe când eram orfani (Polirom, 2003, 2017) şi Să nu mă părăseşti (Polirom, 2006, 2011, 2017). În 2015 i-a apărut romanul Uriaşul îngropat (Polirom, 2015). Ishiguro a mai publicat şi o antologie de povestiri, apărută în 2009 şi intitulată Nocturne. Cinci poveşti despre muzică şi amurg (Polirom, 2009, 2017). În 1995 Ishiguro a primit distincţia Officer of the Order of the British Empire for Services to Literature, în 1998, titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres, oferit de statul francez, în 2017 i s-a atribuit American Academy of Achievement’s Golden Plate Award, iar în 2018 statul japonez i-a acordat Ordinul Soarelui-Răsare, clasa a II-a. În anul 2017, Kazuo Ishiguro a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/un-artist-al-lumii-trecatoare-roman-w7krqzmp/
Articole similare
Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,
Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
