Deşi lasă impresia că a vrut să scrie un roman poliţist tradiţional, al cărui personaj principal (şi narator) este Christopher Banks, celebru detectiv londonez din perioada interbelică şi figură cunoscută în cercurile mondene, Kazuo Ishiguro explorează cu ochi de arheolog trecutul, astfel încît trama psihologică şi motivaţiile detectivului subminează în permanenţă naraţiunea poliţistă. Pentru Christopher Banks, căutarea şi găsirea părinţilor săi, dispăruţi misterios în Shanghai în anii Primului Război Mondial, reprezintă cazul care ar trebui, teoretic, să-i încununeze cariera de detectiv. Jurnal, confesiune, autoanaliză, romanul – Pe cînd eram orfani – este, dincolo de infiltraţiile ironice abundente, o emoţionantă poveste despre dragoste şi prietenie.
Kazuo ISHIGURO s-a născut la Nagasaki în anul 1954 şi a emigrat în Marea Britanie în 1960, împreună cu familia. A debutat ca prozator în 1982, la douăzeci şi opt de ani, cu Amintirea palidă a munţilor (Polirom, 2007 și 2017), roman recompensat cu Winifred Holtby Memorial Prize of the Royal Society of Literature şi tradus ulterior în 13 limbi.
În 1986 i-a apărut al doilea roman, Un artist al lumii trecătoare (Polirom, 2005, 2013, 2017), nominalizat în acelaşi an la Booker Prize, laureat al Whitbread Book of the Year Award şi tradus în 14 limbi. Anul 1989 i-a adus lui Ishiguro, odată cu Rămăşiţele zilei (Polirom: 2002, 2012, 2017), râvnitul Booker Prize.
În 1995, Ishiguro a publicat romanul Nemângâiaţii (Polirom, 2018), urmat de Pe când eram orfani (Polirom, 2003, 2017) şi Să nu mă părăseşti (Polirom, 2006, 2011, 2017). În 2015 i-a apărut romanul Uriaşul îngropat (Polirom, 2015). Ishiguro a mai publicat şi o antologie de povestiri, apărută în anul 2009 şi intitulată Nocturne. Cinci poveşti despre muzică şi amurg (Polirom, 2009, 2017).
În 1995 Ishiguro a primit distincţia Officer of the Order of the British Empire for Services to Literature; în anul 1998, titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres, oferit de statul francez, în 2017 i s-a atribuit American Academy of Achievement’s Golden Plate Award, iar în 2018 statul japonez i-a acordat Ordinul Soarelui-Răsare, clasa a II-a. În anul 2017, Kazuo Ishiguro a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/pe-cind-eram-orfani-roman-vj3k8cmm/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a

