Distribuie
Ariadna și sora ei, Fedra, fiicele temutului rege Minos al Cretei, au crescut ascultând cum, în subteranele palatului de aur, răsună veșnic tropotul copitelor fratelui lor, Minotaurul, un monstru însetat de sânge.
Când Tezeu, prințul Atenei, sosește mânat de dorința de a înfrânge bestia, Ariadna vede în ochii săi verzi nu o amenințare, ci o cale de evadare. Sfidându-i pe zei, trădându-și familia și țara și riscând totul în numele iubirii, Ariadna îl ajută pe Tezeu să ucidă Minotaurul. Dar oare hotărârea ei îi va aduce, cu adevărat, fericirea?
Hipnotic, plin de forță și profund fascinant, romanul lui Jennifer Saint dă naștere unui nou tip de narațiune, ce le plasează în prim-plan pe femeile uitate din mitologia greacă, în lupta lor pentru o lume mai bună.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/ariadna-roman-xhk25gd7/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
