Jurnalist multipremiat, cunoscut mai ales pentru reportajele sale de război, James Meek s-a impus în ultimii ani drept una dintre vocile cele mai originale şi valoroase ale romanului contemporan britanic, cărţile sale fiind traduse în peste douăzeci şi cinci de ţări.
Divorţat, singur şi dezamăgit de lumea literară, scriitorul ratat Adam Kellas a ales să fie corespondent de război pentru că nu are nimic de pierdut. Când trupele occidentale intră în Afganistan, el părăseşte Londra şi consemnează confruntările dintre mujahedini şi talibani, dar mai ales tragediile personale ale locuitorilor unei ţări victimă a mizelor geopolitice. Viaţa unui reporter de război are limite clare într-o ţară îndepărtată şi străină, iar întâlnirile devin previzibile în micul perimetru sigur al expaţilor. Însă Adam nu pare pregătit pentru întâlnirea cu Astrid, o tânără ziaristă americană. Misterul acestei femei tăcute îl atrage ca un magnet, făcându-l să descopere aproape cu groază că nu este imun la iubire. Şi, totodată, că dragostea, fie şi împărtăşită, nu alungă neapărat singurătatea şi vina.
JAMES MEEK s-a născut în 1962, la Londra, şi şi-a petrecut copilăria în Scoţia, la Dundee. Are un masterat în literatură engleză de la Edinburgh University şi unul în jurnalism de la City University din Londra. Şi-a început cariera jurnalistică în anul 1985, iar reportajele sale din cele mai fierbinţi zone ale globului i-au adus numeroase distincţii britanice şi internaţionale.
Între 1991 şi 1994 a fost corespondent al ziarului „Guardian” la Kiev, unde a învăţat limba rusă, iar în 1994 s-a mutat la Moscova, unde a lucrat în biroul ziarului britanic, al cărui şef a devenit în 1998. În 1999 s-a întors la Londra, ocupând diferite poziţii în redacţia ziarului „Guardian”.
În toamna lui 2001 a fost trimis de ziar în Afganistan, de unde a transmis reportaje despre războiul împotriva talibanilor şi eliberarea Kabulului. Au urmat reportaje incendiare din Irak şi de la Guantánamo Bay.
În 2006 renunţă la cariera de jurnalist în favoarea scrisului. James Meek a publicat două volume de povestiri – Last Orders (1992), The Museum of Doubt (2000) – şi cinci romane: McFarlane Boils the Sea (1989), Drivetime (1995), Un gest de iubire (The People’s Act of Love, 2005; Humanitas Fiction, 2007, 2011), recompensat în 2006 cu Scottish Arts Council Book of the Year Award, Royal Society of Literature Ondaatje Prize şi nominalizat la Booker Prize, Începem coborârea (We Are Now Beginning Our Descent, 2008; Humanitas Fiction, 2011), distins cu Premiul Prince Maurice şi Invaziile inimii (The Heart Broke In, 2012).
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/incepem-coborarea-roman-hv8g6dx6/
Articole similare
Care este motivul pentru care cerșim iubirea? Ce este serenitatea și cum ajungem la ea? Ce este adevărată libertate? Cine sunt? Carlos L’Abbate, un argentinian care trăiește la București, și-a petrecut aproape întreaga viață călătorind și studiind pentru a afla răspunsul la aceste întrebări. Cartea este o colecție de scurte însemnări inspirate de căutarea adevărului și discuțiile purtate cu discipoli și mentori. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/despre-prezenta-o-calatorie-spre-sine-nsc2vxty/
Un somnambul curajos întâlnește doi reni voioși, patru crocodili plimbăreți, douăsprezece fantome prietenoase... Învățarea numerelor nu a fost niciodată mai distractivă! O carte populară printre preșcolarii de pretutindeni. Cei mici vor învăța foarte repede să numere de la unu la douăzeci, pentru că totul este o joacă extrem de amuzantă! Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/sa-numaram-cu-domnul-zapacila-rcj8jgfg/
Volum nominalizat la International Booker Prize 2021 și National Book Award 2021 Când nu mai înțelegem lumea este o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge. Un melanj de investigație biografică și imaginație ce amintește în mod șocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viața unor personalități reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influențat definitiv viața în bine, fie au dat naștere, fără intenția autorilor,

