Romanul Castelul de nisip îşi introduce cititorii în atmosfera aparent liniştită a familiei lui Bill Mor, un profesor britanic care trăieşte într-un orăşel aflat nu departe de Londra împreună cu soţia sa, Nan, şi cu cei doi copii ai lor. Mor îşi doreşte nespus o schimbare, poate să intre în politică, însă soţia sa este un spirit sceptic, manipulator şi încăpăţânat. Nici în privinţa viitorului copiilor nu se înţeleg mai bine şi, în fond, căsnicia lor de peste douăzeci de ani scoate la iveală doar un amalgam de resentimente, convenţii verbale şi temeri. Iar viaţa pare că va continua aşa la nesfârşit. Până când o tânără pe nume Rain Carter soseşte în orăşelul lor să picteze portretul domnului Demoyte, fostul director al şcolii particulare la care predă Mor. Întâlnirea celor doi declanşează o intrigă complexă, ce îmbină dragostea, vinovăţia, magia, arta şi ambiţiile politice. Copiii adolescenţi ai lui Mor şi mama lor luptă discret, dar fără milă împotriva invadatoarei. Domnul Demoyte, bun prieten cu profesorul şi fermecat la rândul lui de pictoriţă, îl sfătuieşte pe Mor să o ia pe Rain şi să fugă în lume. Dar care ar fi consecinţele unui asemenea gest?
Iris Murdoch (1919-1999) s-a născut la Dublin, dar şi-a petrecut copilăria la Londra. A studiat limbile clasice, istoria antică şi filozofia la Somerville College, Oxford. Între anii 1948 şi 1963 a ţinut prelegeri de filozofie la St Anne’s College, Oxford, după care s-a dedicat exclusiv scrisului. În 1956 s-a căsătorit cu scriitorul şi criticul literar John Bayley, care îi va sta alături până la moartea ei, în 1999. Emoţionanta biografie Elegie pentru Iris, în care Bayley îşi descrie viaţa alături de scriitoarea atinsă de cumplita maladie Alzheimer, a stat la baza filmului Iris (2001), regizat de Richard Eyre, cu Judi Dench, Jim Broadbent şi Kate Winslet în rolurile principale. Iris Murdoch a scris peste douăzeci de romane, printre care Prins în mreje (1954), Castelul de nisip (1957; Polirom, 2008, 2022), Clopotul (1958; Polirom, 2002), Capul retezat (1961; Polirom, 2007), Oameni buni şi oameni de bine (1968; Polirom, 2006, 2014), Visul lui Bruno (1969), Prinţul negru (1973, James Tait Black Memorial Prize), Maşina de iubit, cea sacră şi profană (1974, Whitbread Award; Polirom, 2010), Fiul cuvintelor (1975; Polirom, 2003), Marea, marea (1978, considerat capodopera sa şi distins cu prestigiosul Booker Prize; Polirom, 2003, 2012), Discipolul (1983; Polirom, 2007), Dilema lui Jackson (1995). În 1987 i-a fost conferit titlul de Comandor al Ordinului Imperiului Britanic.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/castelul-de-nisip-roman-xndmkrr4/
Articole similare
Un somnambul curajos întâlnește doi reni voioși, patru crocodili plimbăreți, douăsprezece fantome prietenoase... Învățarea numerelor nu a fost niciodată mai distractivă! O carte populară printre preșcolarii de pretutindeni. Cei mici vor învăța foarte repede să numere de la unu la douăzeci, pentru că totul este o joacă extrem de amuzantă! Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/sa-numaram-cu-domnul-zapacila-rcj8jgfg/
Volum nominalizat la International Booker Prize 2021 și National Book Award 2021 Când nu mai înțelegem lumea este o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge. Un melanj de investigație biografică și imaginație ce amintește în mod șocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viața unor personalități reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influențat definitiv viața în bine, fie au dat naștere, fără intenția autorilor,
„Legendele și miturile Greciei Antice” este cea mai cunoscută operă a lui Kun, tradusă în peste 50 de limbi de circulație internațională, publicată pentru prima dată în 1914. Este reeditată în numeroase variante și adaptată pentru piese de teatru, filme și chiar benzi desenate. De asemenea, opera lui Kun a reprezentat o sursă de inspirație pentru autorul român Alexandru Mitru în scrierea cărții „Legendele Olimpului". S-a scris despre opera lui Kun ca ar fi cea mai potrivită sursa pentru a aprofunda cultura grecilor antici. Autorul reușește sa expună în amănunt

