Distribuie
Cartea Boemei e mai mult decât o înfigere de cuțit în corpul unei balene fabuloase, care e boema literară și artistică: e respirarea adâncă și foșnitoare a Romanului, iar autorul e un condei de pe aceeași alee a Raiului literar, unde adastă naratori iscusiți, precum un Faulkner ori Llosa, translatați din peisajul dureros-sufletesc al unei Americi timpurii, ori al unui mitic-sălbatic sudamerican, direct pe peronul dureros-bucolic timișorean. Cartea Boemei e un uriaș puzzle, alcătuit din felii mai mult sau mai puțin subțiri de ficțiune și realitate, puse alături într-un întreg aparent ireconciliabil, dar care, prin măiestrie și bun simț literar, se omogenizează într-un întreg uimitor, deopotrivă fermecător, incitant, pregnant și ingenious. Ne spune Gheorghe Truță în textul intitulat – Arca lui Anghel, apărut în „Arges”, anul XIX, nr. 7 (445), din iulie 2019, stânindu-ne, astfel interesul pentru a căuta și citi cartea de față.
Pe de altă parte, Gligor Hasa, atât despre carte, cât și despre autor, ne spune în „Vatra veche”, anul XII, nr. 1(133), din ianuarie 2020… că: „E singulară la noi. Este cartea editorului care a fost și nu va mai fi – unul cult, rafinat, avenit, prob, exigent, cu care o vreme se lăuda Editura Facla, mama literaturii Banatului multicultural […]. Ion Nicolae Anghel e un mare scriitor. Mânuiește cu dezinvoltură stilul indirect-liber, introspecțiunea psihologică tip Hortensia Papadat Bengescu și Camil Petrescu, exprimarea neaoță, dar și subtilitatea specifică scriitorilor munteni, picanterismul limbajului propriu lui Fănuș Neagu și Ștefan Bănulescu, pe cel al boemei și agapei cultivat de Paul Georgescu și Ileana Vulpescu. Podoaba aleasă a Boemei sale este limbajul, care pe alocurea sfidează firescul. Mai ales în dialog uzitează de vorbe și expresii de mare forță conotativă; este și frust, și proaspăt, și vetust, voit hasdeian. Place migala cu care frazează, faptul că vorbele de mult abandonate din vorbirea curentă par niște licențe poetice. De remarcat spontanele schimbări de stil, timp, moduri, persoană, tuseurile grafice. Cartea Boemei nu se structurează pe un fir roșu diriguitor; personajele se alcătuiesc îndeasinelea. Boema nu e o grupare, ci o lume; e Banchetul lui Socrate și Isop”.
Mai multe despre carte – AICI – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cartea-boemei-cartea-editorului-roman-d7n4fc82/
Articole similare
580 de milioane de cărți vândute în 47 de țări! Cel mai vândut autor în viață din toate timpurile! Victoria Lawson, o fată dolofană cu păr blond, ochi albaștri și trăsături banale, se simte o străină în familie și într-un oraș în care fizicul înseamnă totul. Tatăl ei, Jim, este înalt și zvelt, iar mama, Christina, o brunetă minionă și grațioasă. În comparație cu Gracie, sora considerată de toată lumea perfecțiunea întruchipată, tânăra rămâne pentru părinții ei „prăjiturica noastră de probă”. Dar o întâlnire întâmplătoare, o trădare incredibilă și o
Bestseller New York Times O călătorie palpitantă ca un roller-coaster, un jaf care a mers teribil de prost și o protagonistă curajoasă care va cuceri inimile cititorilor. Lucky Armstrong este o escroacă dură și talentată care tocmai a reușit să fure un milion de dolari împreună cu iubitul ei, Cary. Ea este gata să înceapă o viață nouă, sub o altă identitate – când lucrurile o iau razna. Lucky se trezește singură pentru prima dată, nevoită să se descurce în lume fără ajutorul tatălui sau al iubitului ei, cele două
Un cuplu cum nu se poate mai improbabil care se întâlnește în Bucureștiul anilor ’70, un psihiatru malefic, racolat de KGB, aflat în căutarea automatonului uman și care sfârșește în pădurile nebuniei, un nazist gay, membru al Societății Thule, care vânează artefacte magice cu valoare neprețuită pentru ritualurile oculte menite să aducă pe lume cel de-al Treilea Reich, o stranie croitoreasă a Casei de Modă Diana, căzută pradă demonilor, o mamă creștin-ortodoxă pasionată de artele marțiale, un scriitor german melancolic pe nume Max Sebald, străzile înguste și pietruite din Norwich,
