Distribuie
Pentru a plasa mai bine în context istoric şi a contura mai aplicat situaţia în care urbea moldavă ajunsese capitală de fapt a României, autorul pivotului cărţii apelează la un grup de profesori specializaţi, aşa încît „avanpremiera” este alcătuită din impecabilele studii: Jertfa unei capitale istorice, de Dumitru Vitcu (p. 17-67), şi Oraşul Iaşi – „a doua capitală” a României în vremea lui Carol I, de Gheorghe Iacob şi Ionuţ Nistor (p. 68-89).
Din bine aşezata sinteză a recunoscutului specialist în domeniu Remus Zăstroiu, Oraşul Iaşi, o capitală a înfăptuirilor culturale (p. 90-105), ne face plăcere să extragem un amplu fragment, pentru că, în afara temeiniciei afirmaţiilor, se referă direct la trecutul revistei noastre, şi nu strică să ne mai aducem aminte de unde venim, chiar dacă unii încearcă să ne facă să uităm de rădăcinile noastre: „Convorbiri literare a fost instrumentul mediatic prin care s-au făcut cunoscute obiective politice şi culturale, s-au precizat repere ideologice […]. Iniţiatorii revistei o aşezau de la început în descendenţa tradiţiei jurnalistice şi culturale ieşene, statuată de Gh. Asachi, M. Kogălniceanu şi V. Alecsandri. Iar Maiorescu şi Negruzzi nu au respins, ba dimpotrivă, prin înfăptuirile lor culturale au continuat, indirect, orientarea revistelor ieşene Dacia literară, din 1840, a lui Kogălniceanu, şi România literară, din 1855, a lui Alecsandri. În cei 18 ani de apariţie la Iaşi, Convorbirile literare, aflată sub redacţia lui Iacob Negruzzi, dar vegheată şi de ochiul necruţător al lui T. Maiorescu, nu s-a abătut de la această tradiţie, care a avut parţial un set de principii programatice caracterizat, cum spunea E. Lovinescu, de «discernămînt şi consecvenţă». Iar acest program a fost întărit şi acreditat prin literatura unor mari scriitori, începînd cu V. Alecsandri şi N. Gane şi continuînd cu M. Eminescu, I. Creangă, I. L. Caragiale sau I. Slavici. Se poate afirma că, în linii generale, în revistă, în deceniile de după 1867 au avut prilejul de a publica cei mai importanţi scriitori români şi, de asemenea, au apărut cele mai valoroase opere ale lor. Gîndită ca un motor de schimbare, de racordare la orizontul cultural european al epocii, publicaţia junimistă nu a susţinut în niciun moment necesitatea unei despărţiri de trecut. Soluţia aleasă de redactori a fost aceea a unei continuităţi, însă nu una de mijloace sau de forme, ci una de spirit” (p. 96, 97), ne spune (n.n. pe siteul Editurii Junimea) despre cartea de față scriitorul Liviu Papuc, stârnindu-ne, astfel, interesul pentru citirea acesteia.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/orasul-iasi-capitala-rezistentei-pana-la-capat-1916-1917-hbnw64nh/
Articole similare
Din clipa în care chipul drag ți-am văzut, La mine în suflet cald sălaș ți-am făcut. Că vei crește frumos de atunci am știut. Ești fiul pe care l-am vrut! Cel dintâi erou al unui băiat este tatăl lui. Prețuiește legătura specială pe care doar ei o au din această poveste plină de căldură. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/de-ce-un-baiat-are-nevoie-de-un-tata-bkjndkg6/
Demn urmaș al basmelor tradiționale, filmul de desene animate constituie, pentru copii, o fabuloasă resursă pentru educare, maturizare și chiar vindecare sufletească. Bazându-se pe vizionarea și discutarea unor filme împreună cu familia, cartea pleacă de la animații clasice (Regele Leu, Mașini, Frumoasa și Bestia și altele), pentru a face mai accesibile problemele specifice copilăriei (stima de sine, anxietatea, gelozia, doliul etc.). Cu ajutorul unor modele de dialog și al unor jocuri terapeutice, părinții (dar și educatorii ori terapeuții) vor putea să-i ajute pe copii să devină mai deschiși la schimbare,
De când la pieptul meu te-am strâns prima dată, Am promis să fac tot ce o să se poată Să ajungi să fii o minune de fată, Fetița mea adorată. Sărbătorește legătura cu totul aparte dintre mamă și fiică din această carte frumoasă și emoționantă. De ce o fată are nevoie de o mamă surprinde iubirea necondiționată dintre părinte și copil în versuri și ilustrații fermecătoare. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/de-ce-o-fata-are-nevoie-de-o-mama-d2pygybc/
