Distribuie
Volumul de faţă cuprinde o serie de studii şi articole care au stat la baza lucrării de doctorat în Filologie, cu titlul Literalism şi traducere liberă în tradiţia biblică românească, susţinută de autor la Universitatea din Iaşi, în anul 2011 şi apreciată de membrii comisiei doctorale cu distincţia summa cum laude. Axate pe traducerile româneşti ale Scripturii din secolele al XVI-lea – al XVII-la (Tetraevanghelul de la Sibiu, ms. 45 BAR Cluj, ms. 4389 BAR, Biblia de la 1688), studiile din prezentul volum se remarcă atât prin complexitatea cercetării biblico-filologice, cât şi prin informaţiile noi pe care le aduc cu privire la tradiţia biblică românească.
„Spre deosebire de mulţi dintre colegii săi de generaţie, care se grăbesc să îşi publice producţiile juneţei ştiinţifice, Ioan-Florin Florescu a ales o cale mai puţin facilă, preferând, asemenea unui bijutier solitar şi obsedat de perfecţiune, să mediteze în continuare, să adâncească problematica, să extindă documentarea, să rafineze argumentarea, să şlefuiască şi să perfecţioneze expresia până acolo încât rezultatul final să corespundă în primul rând propriilor exigenţe. Ceea ce constată cititorul avizat este faptul că se află acum în faţa unei lucrări monografice mature, de înalt nivel ştiinţific şi într o prezentare formală aproape perfectă”, (prof. univ. dr. Eugen Munteanu).
Ioan-Florin Florescu (n. 1970, Huşi) este absolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, preot misionar şi doctor în Filologie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi; între 2009-2012 a fost cercetător ştiinţific în cadrul Centrului de Studii Biblico-Filologice al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, co fondator şi secretar de redacţie al publicaţiei Biblicum Jassyense. Romanian Journal for Biblical Philology and Hermeneutics. Este coautor al volumului Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars IX – Paralipomenon I, Paralipomenon II, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2011 şi unul dintre coordonatorii proiectului Septuaginta, 8 vol., Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, 2004-2011. Împreună cu Adrian Muraru a fondat la Editura Polirom colecţia bilingvă „Tradiţia creştină”. Din anul 2011 locuieşte în Scoţia.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/in-multe-chipuri-de-scripturi-studii-de-traductologie-biblica-romaneasca-kdkbnw8c/
Articole similare
AMERICA, 2049: Temperaturile devin insuportabile, industria combustibililor fosili a fost închisă, iar oamenii au de la naștere un Buton, care le permite să rămână permanent online. Bogații trăiesc într-un Oraș Plutitor în largul coastei, în timp ce locuitorii de pe continent fac tot ce pot să ajungă acolo. Pentru Rose, soluția pare slujba de animatoare în clubul de elită al Orașului. La White Alice, o stație de cercetare din timpul Războiului Rece, un grup de femei calificate urmărește schimbările climatice. Însă termenii contractului lor devin tot mai nesiguri. Iar în
«Amintiri din Marele Război» nu sunt relatări de pe front, nici explicații ale unor evenimente. Autorul merge către semnificație și poveste. Mihai Ștefănescu-Galați scrie povești care ne definesc. Despre vremuri incerte și dramatice. Propune o viziune a unei lumi. Și o face într-o manieră memorabilă. Cartea nu e rezultatul unor editări mentale ci, dacă e să-l cităm pe Garabet Ibrăileanu, «are savoarea lucrurilor naturale, necăutate». Scriitorul-medic e spontan, are umor și spirit. E opera unui autor talentat, a unui om vrednic și de caracter. Un Om, așa cum scriam în
Sasha Boardman știe că este o răsfățată a sorții: are doi copii minunați, prestigioase galerii de artă în Paris și New York, trei case de lux și o căsnicie de invidiat – până când soțul ei este victima unui atac de cord fatal. Distrusă, Sasha se îngroapă în muncă, însă viața i-a rezervat încă multe surprize. Întâlnirea cu Liam, un pictor nonconformist, al cărui comportament impulsiv i-a făcut viața personală un dezastru, nu pare să aducă altceva decât o simplă colaborare profesională. Firile lor atât de deosebite și diferența de
