Într-o versiune alternativă a Americii din 1893, New Yorkul face parte din Statele Libere, unde cetățenii pot trăi și iubi cum le place (sau cel puțin așa pare). Fragilul vlăstar al unei familii de vază se opune logodnei cu un pretendent bogat, fiind atras de un profesor de muzică fermecător, dar sărac lipit pământului. În 1993, în Manhattanul asediat de epidemia de SIDA, un tânăr hawaiian trăiește cu partenerul său mult mai în vârstă și mai înstărit fără să sufle o vorbă despre problemele sale din copilărie sau despre soarta pe care a avut-o tatăl său. Iar în 2093, într-o lume măcinată de pandemii și supusă unui regim totalitar, nepoata unui om de știință celebru încearcă să-și continue viața fără el – și să rezolve misterul disparițiilor soțului său.
Reunite într-o simfonie ingenioasă și încântătoare, cele trei părți ale romanului tratează teme precum: boala și tratamentele cu un preț teribil; avuția și mizeria; lipsa drepturilor și puterea; problemele rasiale; definiția familiei și a naționalității; justificările periculoase ale celor puternici și ale revoluționarilor; dorința de a găsi un loc într-un paradis terestru și conștientizarea treptată a faptului că existența lui e imposibilă.
Către paradis este un roman de fin de siècle de o calitate literară excepțională, dar mai presus de orice este opera unui geniu în privința cunoașterii emoțiilor. Forța motrice a acestui roman remarcabil este faptul că Hanya Yanagihara ne înțelege atât dorința fierbinte de a-i proteja pe cei pe care-i iubim – parteneri, iubiți, copii, prieteni, rude și chiar concetățeni –, cât și durerea cumplită din momentul în care dăm greș…
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/catre-paradis-roman-nhxswv9j/
Articole similare
O carte fascinantă despre relația dintre liderii comuniști și copiii lor. „Dedic această carte deopotrivă iubitorilor de istorie și celor interesați de psihologie. Îi am în vedere pe toți aceia care cred că mama ori tata, dacă nu ambii părinți le-au distrus viitorul. Dar, mai ales, pe părinții frustrați sau nefericiți că nu sunt ascultați, onorați sau mândri de copiii lor. Fără a insista asupra diverselor și nenumăratelor teorii psihologice privind personalitatea, mă voi limita la simțul comun, atrăgând atenția adepților necondiționați ai trainerilor și consilierilor de dezvoltare personală că
Volumul Partea lor de adevăr reunește convorbirile înregistrate și redactate, pe parcursul a opt ani (1993–2001), cu trei dintre liderii comuniști proeminenți ai României: Ion Gheorghe Maurer, Alexandru Bârlădeanu și Corneliu Mănescu. Prin micile istorii ale vieții lor, acești foști demnitari sunt martori angajați și personalități adecvate în formarea unor reprezentări ale marii istorii a secolului XX. O epocă densă în schimbări la nivel global, național și individual, prin consecințele Primului și celui de-Al Doilea Război Mondial, instaurarea regimului stalinist, politica internă și externă a României în diversele etape ale
Un interviu de grup al unor absolvenți ai Preparandiei arădene, la împlinirea a 250 de ani de la nașterea lui Dimitrie Țichindeal (1775–1818), primul director al instituției. Un dialog incitant despre evoluția sistemului de educație din România, de la fondarea celei mai vechi școli de calificare a învățătorilor-preoți pentru românii din Transilvania (1812) până la proiectul „România educată”. Cei șase foști colegi ai Liceului Pedagogic din Arad, absolvenți ai promoției 1975–1976, s-au reunit într-o săptămână de vară pentru a evoca experiențele personale, competențele și expectanțele despre misiunea și caracteristicile uneia

