Distribuie
H. Bonciu, Bagaj; Pensiunea doamnei Pipersberg, Editura Polirom, 2005, 240 p.
H. Bonciu (1893-1950), poet şi prozator de avangardă al perioadei interbelice, remarcat mai întâi prin poezie (debutează în 1932 cu volumul Lada cu nuci), apoi prin cele două romane, Bagaj…(1934) şi Pensiunea doamnei Pipersberg(1936), care îi aduc consacrarea artistică. Celebru şi prin implicarea sa, în 1937, într-un proces de presă răsunător, alături, printre alţii, de Geo Bogza sau Mircea Eliade, proces în care scriitorii menţionaţi au fost acuzaţi de pornografie.
Romanele Bagaj… şi Pensiunea doamnei Pipersberg, legate între ele prin aceleaşi personaje, sunt două confesiuni cu multe elemente autobiografice, în care realul se îmbină cu oniricul, cu absurdul. Ramses, personajul central şi, totodată, un alter-ego dus în grotesc al autorului, pendulează între erotism morbid şi coşmar. Înzestrat cu o imaginaţie care-l trimite în zona patologicului, obsedat de moarte şi de sex în egală măsură, eroul lui H. Bonciu este unul agonic, „un om în patru labe”, cum este numit chiar de narator, care se vede pus în imposibilitatea de a rezista presiunii evenimentelor din viaţa lui şi nu găseşte un alt refugiu decât în planul imaginar. Considerate printre puţinele contribuţii româneşti, alături de cele ale lui Urmuz, la proza absurdului, romanele lui H. Bonciu au fost foarte bine primite de către critica literară a vremii, ambele devenind cărţi de referinţă pentru evoluţia literaturii române.
Documentul poate fi împrumutat de la Secţia de Împrumut pentru Adulţi.
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
