Distribuie
[CPMV_CALENDAR view=”1″]Gabriel Garcia Marquez, N-am venit să ţin un discurs, traducere de Tudora Sandru-Mehedinţi, Grupul editorial RAO, 2011, 192 p.
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1982, scriitorul columbian Gabriel García Márquez s-a născut în 1927, în Aracataca, fiind cel mai cunoscut scriitor sud-american al secolului al XX-lea, devenind pe plan mondial părintele realismului magic.
…Am început să scriu din întâmplare, poate numai pentru a-i demonstra unui prieten că generaţia mea era capabilă să producă scriitori; apoi am căzut în capcana de a scrie mai departe din plăcere, iar mai târziu, în altă capcană, şi anume, că nimic nu-mi plăcea mai mult pe lume decât să scriu. (Gabriel García Márquez)
Apărut la editura Mondadori, specializată în publicarea operelor scriitorului, volumul N-am venit să ţin un discurs reuneşte 22 de texte, majoritatea inedite, dar şi unele rătăcite sau uitate, destinate a fi citite în public, pe care autorul – astăzi în vârstă de 86 de ani – le-a scris de-a lungul prodigioasei sale vieţi: primul, care dă şi titlul culegerii, este cel ţinut la 17 ani, la absolvirea liceului, în prezenţa colegilor de clasă, iar ultimul, din 2007, a fost citit în faţa Academiei Regale a Spaniei şi a academiilor hispanoamericane corespunzătoare, precum şi a Regilor Spaniei. Este impresionant evantaiul tematic al acestor texte, care alcătuiesc o sugestivă sinteză a obsesiilor literare ale celui care a scris romanul Un veac de singurătate, dar şi a susţinutelor lui preocupări în calitate de cetăţean al Americii Latine şi al lumii, de la problematica densă legată de Columbia natală, la cea privind viitorul tineretului şi procesul de educaţie în America Latină, sau la proliferarea nucleară şi dezastrele ecologice pe plan mondial. De un interes major este, de bună seamă, discursul la primirea Premiului Nobel, în 1982, intitulat Singurătatea Americii Latine, considerat o capodoperă a genului. „Citind aceste discursuri – mărturiseşte Gabriel García Márquez – redescopăr cum m-am schimbat şi am evoluat ca scriitor.” Prin tălmăcirea acestei valoroase cărţi în limba română, publicul cititor are fericita ocazia să facă o incursiune, dintr-un alt unghi şi sub o altă lumină, în fascinantul univers al creatorului „realismului magic”, neîndoios unul dintre geniile în viaţă ale literaturii mondiale.
Articole similare
Ursul și Ursulețul se pregătesc pentru lungul lor somn de iarnă. Dar Ursulețul este îngrijorat: dacă vor rămâne fără vise în timpul marelui somn? Așa începe o mare aventură, în care un ursuleț pornește în lumea largă, în căutare de vise. De la îndrăgitul autor Michael Rosen și ilustratorul nominalizat la Medalia Carnegie, Daniel Egnéus, o poveste uimitoare despre speranță, reziliență și visele care ne susțin. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/marea-visare-n55xv9km/
Maya era în liceu când a văzut-o pe Aubrey căzând secerată în fața lui Frank, un bărbat enigmatic cu care își petrecuseră amândouă vara. După șapte ani, Maya stă în Boston cu iubitul ei și încearcă să scape de dependența care a ajutat-o să reziste până acum. Însă trecutul o copleșește când vede o înregistrare cu o altă femeie care moare subit în fața aceluiași Frank. Maya se întoarce acasă, unde începe să dezgroape fragmente din trecut și să observe mesaje ascunse în cartea neterminată a tatălui ei guatemalez. Ca
Effy Sayre a crezut întotdeauna în basme. Nu a avut de ales. Din copilărie, a fost bântuită de viziuni cu Regele Zânelor. Și-a găsit mângâierea doar în paginile romanului Angharad – îndrăgita carte a lui Emrys Myrddin despre o fată muritoare care se îndrăgostește de Regele Zânelor și apoi îl distruge. Acest volum jerpelit este singurul lucru care o ține pe Effy pe linia de plutire în cursul primului ei an la prestigioasa Facultate de Arhitectură llyriană. Așa că, atunci când familia lui Myrddin anunță un concurs pentru a reconstrui conacul regretatului
