Romanul senzațional al lui Daniel Kehlmann redă alternativ povestea vieții celor doi titani ai iluminismului german: naturalistul și exploratorul Alexander von Humboldt și matematicianul și fizicianul Carl Friedrich Gauss. Amândoi pornesc în viață cu ambiția orgolioasă de a decela misterele lumii în care trăiesc. Unul dintre ei va cuceri această lume înfruntându-i la propriu vitregiile, urcând vârfurile cele mai înalte, dând piept cu canibalii și urgiile, celălalt va crede în propriul geniu și în progresele tehnicii contemporane. Unul măsoară lumea cu pasul, celălalt o face cu mintea și cu telescopul. Finalul, care-i aduce laolaltă, pune însă una dintre cele mai triste și profunde întrebări posibile: care dintre ei a rămas acasă și care a colindat lumea?
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/masurarea-lumii-roman-y74jy22r/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a

