„Originea limbajului a fascinat întotdeauna omenirea, în toate culturile. Cu toate astea, misterul acelei origini rămâne total, ceea ce nu ne împiedică să-l abordăm aici, în această carte care nu este altceva decât o inițiere ludică în știința lingvisticii și în care încercăm să curățăm această taină a originii limbajului uman și a clasificării limbilor de vegetația luxuriantă a miturilor populare și a ideilor preconcepute. Aceasta este și o carte care te va învăța că, dacă așa ai procedat, ai făcut rău abandonând, la o vârstă încă fragedă, studiul limbii franceze (sau ruse, germane etc.) ori al alteia pentru care simțeai că ai fi avut o vocație, dar te-au descurajat profesorii rigizi, care la rândul lor fuseseră traumatizați de predecesorii lor tiranici și disprețuitori și care n-au făcut decât să-ți transmită convingerea că diversitatea nesfârșită și aparent inutilă a limbilor este o pedeapsă și un chin. Vei mai afla aici și care e cea mai bună metodă pentru a învăța o limbă străină (sau mai multe, oricâte); de ce româna nu datorează nimic limbii ruse; sau care este cea mai satisfăcătoare clasificare a limbilor vorbite pe planetă, imaginabile sau posibile“, ne precizează despre carte, chiar autorul, stârnindu-ne interesul pentru citirea acesteia. Scriitor, lingvist, cineast și jurnalist, Dan Alexe (n. 1961) are un Master’s Degree în Istoria Civilizațiilor de la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris. A studiat limbile iraniene în Afganistan și Asia Centrală, precum și pe cele din Caucaz, în special georgiana, cecena și limbile din Daghestan. A realizat filme documentare în: Cecenia, Afganistan, Pakistan, Kosovo și Asia Centrală, dintre care două de mare succes și multipremiate despre dervișii urlători din Balcani și despre ultimii evrei din Afganistan. După ce a părăsit România în anul 1988, odată stabilit în Belgia, la Bruxelles, Dan Alexe a colaborat, ca ziarist freelance, cu BBC, Europa Liberă și publicațiile grupului german WAZ. A publicat teatru în România, texte despre Joyce și despre Cecenia în Franța, cronici turistice în Croația. La Humanitas i-au apărut: în 2014 (reed. 2021, revăzut și adăugit) volumul de proză scurtă Miros de roșcată amară și alte povestiri scandaloase, în 2015 (reed. 2021, revăzut și adăugit) volumul de eseuri pe teme lingvistice și culturale Dacopatia și alte rătăciri românești, iar în 2022 continuarea acestui volum, Babel: La început a fost Cuvântul.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/babel-la-inceput-a-fost-cuvantul-zqfk89gz/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a

