Distribuie
Volumul de față se adresează tuturor celor interesați să înțeleagă complexitatea fenomenului de construcție și dezvoltare a știrilor false. Considerăm că în prezent acest fenomen este foarte extins și folosește dintre cele mai diverse mecanisme pentru a-și crește autoritatea ca sursă informațională.
Așadar, avem de-a face cu un fenomen care nu este doar un subiect de studiu, ci este prezent în viața de zi cu zi a oamenilor, motiv pentru care acest volum se adresează atât publicului larg, cât și a specialiștilor. Cu toate că, în ultimul deceniu, numărul studiilor care vizează fenomenul fake news a fost în continuă creștere, iar investigarea antecedentelor comportamentelor și a predictorilor semnificativi în acest sens constituie una dintre principalele teme cercetate, mecanismele psihologice și sociale ale fenomenului știrilor false rămân, încă, un domeniu insuficient reprezentat pe piața editorială din România.
Așadar, volumul propus constituie o premieră editorială prin prisma conținuturilor descrise, respectiv prin abordarea unui ansamblu multidisciplinar de perspective, în strânsă conexiune cu domeniul științific principal – cel al psihologiei sociale – și modul în care acesta se intersectează cu sfera jurnalistică.
Pe de o parte, lucrarea este, cu precădere, utilă studenților și cadrelor universitare din domeniul psihologiei, al științelor educației, sociologiei, jurnalismului sau filosofiei. Pe de altă parte, informațiile propuse pot fi extrem de utile în practica preuniversitară, constituind o bază științifică relevantă în proiectarea unor cursuri formale sau informale de educație media, educație pentru societate sau dezvoltare personală. Astfel, abordarea interdisciplinară și interactivă conferă un nivel de adresabilitate extins, volumul fiind util atât practicienilor, cât și cercetătorilor preocupați de reperele teoretice și practice ce au în vedere fenomenele complexe implicate în contextul fake news, ne spun coordonatorii volumului stârnindu-ne, astfel, interesul citirii acestuia.
Mai multe despre carte – AICI – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/fenomenul-fake-news-mecanisme-psihologice-si-sociale-mmjgczrh/
Articole similare
Premiul Polar Michel Lebrun 2020 O tânără este găsită în apartamentul său din Bruxelles, ucisă cu mai multe lovituri de cuțit. Toate indiciile arată spre Nikola Stancovici, un artist care a fost ultima persoană pe care victima a sunat-o înainte să moară. El apare pe înregistrările camerelor de supraveghere imediat după crimă, poliția îi găsește hainele pătate de sânge și descoperă în atelierul său schițe ale locului faptei. Sub aparențele sale de copil pierdut, Niko este un graffiti artist de geniu, supranumit de presă „Funambulul”, după ce pe străzile capitalei
Trei ani. Douăsprezece luni. O durere fără sfârșit. După ce și-a pierdut sora în urmă cu trei ani, Savannah Litchfield simte că trăiește doar pe jumătate. Acum, la 17 ani - vârsta la care a murit Poppy -, durerea pierderii ei este mai mare ca niciodată. Iar când terapeutul îi sugerează lui Savannah să plece într-o călătorie în jurul lumii organizată pentru a-i ajuta pe adolescenții afectați de pierderea persoanelor dragi, Savannah acceptă, însă fără tragere de inimă, luând cu ea jurnalul pe care i l-a lăsat Poppy înainte să
Anselmo a ieșit din careul ofițerilor prin dreptunghiul decupat în perete, pe unde intrase, cu gând să mai urce un etaj, până la cabina lui Globocnik și a lui Rubin. Pruss a încercat să-l convingă să n-o facă, i-a zis de riscuri, de oboseală, de vârstă, i-a spus că cineva o să vină cât de curând cu hamuri și carabiniere, din cele folosite de mecanici când se cățărau în măruntaiele lui Hindenburg, dar n-a fost chip să-l oprească. De fapt, insistențele lui mai mult l-au îndârjit pe Anselmo, care în
