Distribuie
Lucrarea impune în domeniul cercetării literare o critică a profunzimilor care investighează arsenalul de semnificații mitico-culturale ale imaginii răului dintr-o perspectivă transliterară, pluridisciplinară. Evitând abordarea unilaterală, reducționistă a textelor literare, investigația de față vine cu optica unei tratări multiaspectuale a unei problematici cheie, cu implicații teologice, mitologice, metafizice, sociale, etice și artistice. Pornind de la modalitățile de abordare a problemei răului în mitologia cosmogonică românească, trecând prin interpretările formelor și devenirilor sale arhetipale, așa cum se prezintă acestea în opera lui Ion Creangă, stăruind asupra percepțiilor artistice ale răului ca distorsiune a lumii și a omului, lucrarea realizează o cercetare monografică a determinărilor caracterului, semnificațiilor și mijloacelor de manifestare a răului în literatura română, inclusiv cea din Basarabia, a rolului și corelărilor acestei teme literare cu alte teme din imaginarul literar românesc.
„Într-o lume tot mai complexă și multipolarizată, mai greu de stăpânit și de înțeles, mitologia, legendele, basmele, literatura sunt un instrument foarte eficace de a pătrunde la nivelul profund al reprezentărilor colective, al schemelor arhetipale ale naturii umane. Imaginarul răului, așa cum constelează acesta în creațiile literare sau artistice, este o temă care depășește cu mult domeniul cercetărilor aplicate și deschide o fereastră către probleme care vizează întreaga noastră societate. Stăpânind instrumentele de analiză ale istoriei religiei, morfologiei basmului, literaturii comparate și cercetării imaginarului, cartea lui Constantin Ivanov capătă o relevanță neașteptată pentru istoria mentalităților”, ne precizează despre cercetarea de față criticul literar Corin Braga. Constantin Ivanov (n. 1986, Glodeni, R. Moldova) este cercetător la Institutul de Filologie Română „B.P. Hasdeu” (Republica Moldova) și membru al Centrului de cercetare a imaginarului „Phantasma” de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Licențiat în științe umanistice (română-greacă) la Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova (2010), a urmat un masterat în domeniul literaturii comparate și antropologiei culturale la Facultatea de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, iar în 2021 și-a susținut lucrarea de doctorat în Filologie „Expresia răului în literatura română (Ion Creangă, Mircea Eliade, Vasile Vasilace, Savatie Baștovoi etc.)”.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/raul-interpretari-literare-hqhzdgsd/
Articole similare
Greta își petrece zilele transcriind ședințe de terapie pentru un sex coach, o slujbă de vis având în vedere că întotdeauna i-a plăcut să descopere secretele oamenilor. Însă viața îi este complet dată peste cap când dezvoltă o fascinație neobișnuită pentru una dintre cliente: o femeie căsătorită inhibată, pe care o numește cu afecțiune Măreața Elvețiană, deoarece e înaltă, stoică și originară din Elveția. Greta e fermecată de atitudinea revigorantă a acesteia în fața traumelor. Amândouă au istorii întunecate, însă Măreața Elvețiană alege să se desprindă de suferința ei, în timp
Stephen Crane, scriitorul care a transformat literatura americană de la începutul secolului trecut, este protagonistul cărții lui Paul Auster. Băiatul sclipitor urmărește aventura tânărului care, ca să‑și scrie reportajele ce‑i țin spiritul în viață, povestirile, nuvelele, poemele și romanele, trăiește fiecare zi ca pe o călătorie nebunească în necunoscut: se amestecă printre muncitorii și vagabonzii de pe chei ca să le învețe purtările și vorba, ia, donquijotesc, apărarea unei prostituate într‑un celebru proces care a împărțit presa vremii în două tabere, schimbă cursul alegerilor prezidențiale printr‑un articol scris în focul vârstei de
Romanul Destul de frig să vină zăpada a fost tradus în 19 limbi, a câștigat, printre altele, Victorian Prize for Literature și Prime Minister’s Literary Award for Fiction și este primul câștigător al The Novel Prize, selectat din 1.500 de manuscrise din întreaga lume. Două femei, fiică și mamă, își petrec împreună vacanța în Tokio: se plimbă de-a lungul canalelor în lumina arămie a serilor de toamnă, se înfrigurează în răceala ploilor iscate de taifun, se bucură de mâncare în mici restaurante găsite la-ntâmplare pe stradă și vizitează galeriile de artă ale orașului. Toate aceste mărunte evenimente
