Distribuie
Charlotte Brontë, Jane Eyre, Bucureşti, Editura Corint, 2015
Charlotte Brontë s-a născut la Thornton, Yorkshire, în 1816, fiind cel de-al treilea copil al lui Patrick şi Maria Brontë. În 1820, tatăl ei este numit pastor al parohiei din Haworth, Yorkshire, şi va îndeplini aceastã funcţie până la moartea sa, în 1861. Mama ei moare în 1821, lãsând în urma sa cinci fiice şi un fiu. Fetele, cu excepţia lui Anne, sunt trimise la o şcoală cu internat pentru fete de parohi (care în Jane Eyre se va numi Lowood). Aici, surorile mai mari — Maria (în roman, Helen Burns) şi Elizabeth se îmbolnãvesc — şi sunt trimise acasă la Haworth, unde mor la scurt timp. Charlotte este profesoară între anii 1835 şi 1838, apoi guvernantă şi, în 1843, din nou profesoară.
În anul următor se întoarce la Haworth. În 1846, apare volumul Poems by Currer, Ellis, and Acton Bell (Poezii de Currer, Ellis şi Acton Bell), pseudonimele lui Charlotte, Emily şi Anne.
Primul roman scris de Charlotte, The Professor (Profesorul), a fost refuzat de mai mulţi editori, rãmânând nepublicat pânã în 1857. În 1847, este publicat Jane Eyre (sub pseudonimul Currer Bell), bucurându-se imediat de succes. În 1848, moare Branwell Brontë, apoi Emily, iar în anul următor, Anne, astfel că Charlotte este singura supravieţuitoare din cei şase fraţi. În 1849 apare romanul Shirley, iar în 1853, Villette, ambele sub pseudonim. În 1854, Charlotte Brontë se căsătoreşte cu reverendul A.B. Nicholls.
Scriitoarea moare un an mai târziu.
Ca pentru a acredita mitul romantic al efemeridelor de geniu, Charlotte Brontë (1816-1855) a creat in scurtul rastimp al vietii o opera remarcabila. Titlurile ei se succed, cu anxioasa precipitare, la intervale scurte (Jane Eyre, 1847; Shirley, 1849; Vilette, 1853, The Professor, postum, 1857), ca tot atatea incercari de a exorciza un prea timpuriu deznodamant sau, macar, de a-i suspenda, vremelnic, iminenta.
În Jane Eyre, aceasta tensiune tragica pare sa afle un ragaz prielnic care ingaduie sinteza fericita a traditiei prozei de analiza, inaugurata in Anglia de Jane Austen, cu fastul crepuscular al romantismului „gotic” si cu spiritul necrutator de observatie realista al romanului epocii victoriene, aflata atunci, la inceputurile ei.
Cornel Mihai Ionescu
Articole similare
Romanul Ultimul bătrân prezintă cazul unui profesor pensionar care, pradă delirului psihic, nu mai este capabil să facă deosebirea dintre realitate şi imaginaţie. La un moment dat, în oraş apar persoane cu un singur ochi. Nu întâmplător acest ochi este situat între sprâncene, sugerând astfel ochiul lui Shiva, cum e numit, produs de glanda pineală, graţie căruia cele nevăzute ajung văzute. Undeva, sub Casa Poporului, domiciliază şeful acestei secte a ciclopilor, cu un destin aparte… Simetric, la suprafaţă, într-o biserică din Centrul vechi al oraşului, un preot îşi propune să întemeieze o
Măștile lui Brejnev este un excelent roman al lui Nicolae Spătaru! Autorul descrie cu mult umor atmosfera grotescă și absurdă, cu vădite accente de fantastic bulgakovian, din perioada care i-a urmat morții lui Brejnev. Tudorel Urian Nicolae Spătaru reușește să surprindă, la modul superlativ, cu un discurs narativ de forță, plin de originalitate, implicit de prospețime tematică… E bine de punctat felul în care romanul său ridică detaliul, amănuntul, lucrul aparent mărunt la nivel de preocupare narativă majoră, având puterea de a schimba destine și situații anodine. Constantin Dram Mai
Aceasta este povestea lui Avdo, meșter făuritor de pietre de mormânt, a cărui existență traversează istoria modernă a Turciei. Călătoria vieții lui se împletește cu a multor personaje ce ilustrează diversitatea religioasă și culturală a Turciei: creștini, musulmani sunniți, alaviți, turci, kurzi, armeni. Istoria lui Avdo începe în orașul Mardin, unde micul orfan cântă pe străzi pentru a-și câștiga existența, și unde este adoptat de un meșter făuritor de pietre de mormânt, care-l învață meserie. Pietrarul-cântăreț va cunoaște dragostea, nefericirea, prietenia adevărată, moartea celor apropiați, traiul sub regim polițienesc, dar
