Distribuie
„În primul an de facultate, am urmat cursul de arheologie al profesorului Radu Florescu. M-a pus să învăț, cât de cât, latinește și m-a luat, în practica de vară, la Capidava, șantierul său preferat din Dobrogea. Profesorul a avut generozitatea să-mi dea, la sfârșitul anului întâi (când cursul său se încheia), un sfat părintesc: «Optează pentru arheologie, căci în anii care urmează o să te înhațe marii profesori Schileru, Frunzetti, Hăulică și am să te pierd!» Cam așa s-a și întâmplat, dar interesul pentru lumea veche (consolidat și prin pedagogia lui Constantin Noica) a rămas viu și divers în continuare. Salut, prin urmare, un autor cu care mă identific admirativ: dacă l-aș fi întâlnit pe Cătălin Pavel în primul an de facultate, mi-ar fi devenit, probabil, model“, ne spune filozoful ANDREI PLEȘU, stârnindu-ne interesul pentru cartea de față.
„Scopul ultim al acestei investigații arheozoologice este să demonstreze că animalele alcătuiesc primul și cel mai important alfabet simbolic extern de care s-a servit omul preistoric și antic. Afecțiunea lui pentru câini, pisici și cai este discutată în detaliu, dar nicidecum exclusiv, deoarece, alături de ele, mai toate sălbăticiunile au fost un catalizator al dezvoltării cognitive, emoționale și sociale a lui homo sapiens. Portretele arheologice ale acestor vietăți din trecut sunt sintetizate din descoperirile a mii de săpături, de la reprezentările de delfini și urși în chihlimbar, marmură sau teracotă la aripile de gaiță și mandibulele de arici depuse în mormintele celor vechi, de la incubatorul de ouă de crocodil din Egiptul antic la oasele de leu și cămilă găsite în România, de la mozaicul ce cuprinde singurul nume de pisică rămas din Antichitatea romană la cimitirul de câini de la Așkelon. Iar pentru că între om și sălbăticiune nu există, de fapt, o falie de tip cultură vs natură, aceste portrete, oricât de tangibile, sunt ale animalelor nu ca resursă fizică, ci ca resursă spirituală“… ne precizează, despre volum, chiar autorul, stârnindu-ne curiozitatea citirii cărții.
Mai mutle despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/animalele-care-ne-fac-oameni-blana-cozi-si-pene-in-arheologie-t2r9xfzk/
Articole similare
Cortina romanului Fete sclipitoare se ridică într-o seară de sâmbătă din 1978, cu câteva ore înainte ca un ucigaș abominabil — care va deveni faimos în curând — să pătrundă în reședința unei asociații de studente din Florida, cu urmări fatale. Viețile supraviețuitoarelor, inclusiv a Pamelei Schumacher, președinta asociației și martoră-cheie, se schimbă pentru totdeauna. În celălalt capăt al țării, Tina Cannon este convinsă că prietena ei, dată dispărută, a fost și ea victima celui pe care ziarele îl numesc Criminalul American Obsedat Sexual — și că acesta a lovit din nou.
Orice asemănare cu persoane în viaţă sau decedate este pur întâmplătoare... Ce-ai face dacă ai descoperi că în cartea pe care o citeşti e vorba despre tine? Când găseşte o carte misterioasă pe noptieră, viaţa lui Catherine Ravenscroft se transformă într-un coşmar. Deşi pare o născocire, cartea, numită Străinul desăvârşit, recreează veridic şi în cel mai mic detaliu cumplita zi în care Catherine a devenit prizoniera unui secret teribil, un secret pe care o singură persoană îl mai cunoştea – iar acea persoană a murit. Pe măsură ce trecutul o ajunge din
Un roman dramatic și provocator, în care Barbara Kingsolver, laureată a Premiului Pulitzer, ne poartă într-o călătorie epică prin Mexicul artiștilor Diego Rivera și Frida Kahlo și prin America din vremea celui de-Al Doilea Război Mondial, a lui F.D. Roosevelt și J. Edgar Hoover. Lacuna este povestea emoționantă a unui om pendulând între două națiuni aflate în căutarea unor identități moderne, dar și un portret de neuitat al artistului — și al artei în sine. Născut în Statele Unite, dar crescut într-o serie de gospodării provizorii din Mexicul anilor 1930, Harrison Shepherd nu se
