Distribuie
Personalitatea acestor doi scriitori, Gogol şi Dostoievski, a rămas legată, pe bună dreptate, de o operă care a atras nenumăraţi cititori şi critici, dar care a provocat şi rezistenţe, pentru a folosi terminologia psihanalitică. Lumea din spatele lumii descrise de primul nivel al textului cere o lectură din care spiritul analitic şi energia interogativă nu pot lipsi.
În lucrarea de faţă, sunt urmărite valenţele arhetipale ale spaţiului care sugerează asumarea unui orizont simbolic şi plasarea lui în relaţie ombilicală cu destinul eroilor proiectaţi. Textele evocate, cu o singură excepţie, propun prototipuri umane marcate sau, mai degrabă, stigmatizate de absenţa contactului uman veritabil.
Gogol a păşit primul pe o cale simbolică, care are mai multe elemente în comun cu activitatea onirică decât cu realitatea în care a rămas ancorat totuşi şi la care s-a raportat permanent în operele sale, încercând s-o „îndrepte” prin dezvăluirea tuturor resorturilor care o descriu adesea ca alienantă.
În opera lui Dostoievski, găsim acelaşi filon moral şi creştin, asumat însă din perspectiva omului care s-a rătăcit prin cotloanele instinctualităţii şi ale impulsului, a omului pus faţă în faţă cu moartea şi cu o nedreptate pe care a fost nevoit să o accepte.
Călin Horia Bârleanu (n. 1982, Iași) este lector universitar doctor la Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (Facultatea de Litere şi Ştiinţe ale Comunicării, Departamentul de Limbă şi Literatură Română și Științele Comunicării). După studiile universitare de licenţă în filologie (Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, 2005) şi în psihologie (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, 2008), a absolvit masteratele Comunicare și Relații Publice și Literatura Română Postbelică (Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava), iar în anul 2009 devine doctor în filologie al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, cu teza Mircea Cărtărescu. Universul motivelor obsedante. La Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a mai publicat, în anul 2019, cartea Strigătul lui Benjy. Contribuții asupra tipologiei idiotului în literature.
Mai multe despre carte – AICI – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/gogol-si-dostoievski-intre-arhetipuri-si-filonul-crestin-de-creatie-qysqyfvp/
Articole similare
În Germania anului 1933, Anna trăiește cu capul în nori, prea ocupată cu temele și cu mersul la săniuș ca să plece urechea la discuțiile despre Hitler. Însă într-o zi ea și fratele ei sunt nevoiți să fugă din țară, în grabă și pe ascuns, departe de tot ce cunosc și mai ales de amenințarea nazistă. Așa începe marea lor aventură, uneori înspăimântătoare, adesea amuzantă și cu siguranță din ce în ce mai fascinantă, pe măsură ce copiii trec prin noi și noi întâmplări. Judith a scris Când Hitler a furat
"În sfârşit, o carte serioasă şi profundă despre acest subiect controversat. Atât scepticii, cât şi cei care cred necondiţionat vor găsi aici o adevărată comoară de informaţii utile şi lămuritoare. Cartea de faţă este menită să stabilească etalonul de calitate pentru cercetarea în domeniul OZN." Michio Kaku, Ph. D., autorul cărţii Fizica imposibilului. Leslie Kean şi-a petrecut ultimii zece ani studiind fenomenul OZN, încă neexplicat. Kean a examinat cu atenţie fotografii analizate ştiinţific şi a intervievat zeci de oficiali superiori şi martori din cadrul aviaţiei, din toată lumea. Sprijinită de
Roman nominalizat la Booker Prize 2022. Câștigător al Orwell Prize for Political Fiction 2022. Nominalizat la Dublin Literary Award 2023. Suntem în anul 1985 și se anunță o iarnă foarte grea. Într-un oraș nenumit din Irlanda, Bill Furlong, negustor de lemn și cărbune, se pregătește de Crăciun, perioada cea mai aglomerată pentru el. Într-o dimineață, în timp ce transportă o încărcătură la una dintre mănăstirile din afara orașului, face o descoperire care-l împinge să se confrunte cu trecutul și cu forțele tăcute ce controlează orașul și viața locuitorilor săi. Devenit
