Distribuie
Cassi a fost mereu mândră de originea ei portoricană, dar când alţii fac comentarii pe seama înfăţișării sale și îi spun că nu seamănă cu restul familiei, ea începe să pună sub semnul întrebării aproape orice.
La școală, Cassi își găsește refugiu în olimpiada de matematică, de care e pasionată, și în prietenia ce se leagă între ea și Aaron, un coleg nou-venit care spune povești despre toate orașele cu nume de copac unde a locuit.
Pe Cassi o liniștesc poveștile lui Aaron, făcând-o să uite că sora ei, Daniella, s-a schimbat atât de mult de când merge la liceu. Tocmai când lucrurile par să se îndrepte, o filmare video cu sora ei devine virală, iar Cassi începe să se întrebe dacă Mapleton nu reprezintă doar încă un popas pe lista lui Aaron.
Mai multe despre carte – AICI – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/orasul-cu-nume-de-copac-roman-cq8t4r2p/
Articole similare
Premiul Polar Michel Lebrun 2020 O tânără este găsită în apartamentul său din Bruxelles, ucisă cu mai multe lovituri de cuțit. Toate indiciile arată spre Nikola Stancovici, un artist care a fost ultima persoană pe care victima a sunat-o înainte să moară. El apare pe înregistrările camerelor de supraveghere imediat după crimă, poliția îi găsește hainele pătate de sânge și descoperă în atelierul său schițe ale locului faptei. Sub aparențele sale de copil pierdut, Niko este un graffiti artist de geniu, supranumit de presă „Funambulul”, după ce pe străzile capitalei
Trei ani. Douăsprezece luni. O durere fără sfârșit. După ce și-a pierdut sora în urmă cu trei ani, Savannah Litchfield simte că trăiește doar pe jumătate. Acum, la 17 ani - vârsta la care a murit Poppy -, durerea pierderii ei este mai mare ca niciodată. Iar când terapeutul îi sugerează lui Savannah să plece într-o călătorie în jurul lumii organizată pentru a-i ajuta pe adolescenții afectați de pierderea persoanelor dragi, Savannah acceptă, însă fără tragere de inimă, luând cu ea jurnalul pe care i l-a lăsat Poppy înainte să
Anselmo a ieșit din careul ofițerilor prin dreptunghiul decupat în perete, pe unde intrase, cu gând să mai urce un etaj, până la cabina lui Globocnik și a lui Rubin. Pruss a încercat să-l convingă să n-o facă, i-a zis de riscuri, de oboseală, de vârstă, i-a spus că cineva o să vină cât de curând cu hamuri și carabiniere, din cele folosite de mecanici când se cățărau în măruntaiele lui Hindenburg, dar n-a fost chip să-l oprească. De fapt, insistențele lui mai mult l-au îndârjit pe Anselmo, care în
