Distribuie
Volumul este structurat pe elemente de sinteză teoretică, cu aplicații realizate pe un corpus vast de fapte semio-lingvistice, având la bază 40 de înregistrări (15 în diaspora și 25 în spațiul românesc). Corpusul reprezintă transcrierea, după convenții de transcriere specifice, a unui material audio-video înregistrat personal, atât în spațiul românesc, cât și în diaspora. Întrucât se aliniază tendințelor actuale de analiză multimodală a discursului, corpusul poate fi un instrument de analiză a discursului, fie cu ajutorul softurilor de specialitate, fie prin metode convenționale de analiză. Argumentația teoretică, clasificările propuse, decelarea trăsăturilor discursurilor religioase ocazionale, din perspectivă pragmalingvistică și din punctul de vedere al analizei discursului, precum și interpretarea faptelor non-verbale care completează cercetarea demonstrează că discursul religios rămâne, încă, un câmp deschis de investigare.
Anamaria Grecu Gheorghiu (n. 1985, Botoșani) este asistent universitar doctor în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuzaˮ din Iași, Facultatea de Litere, Departamentul de Românistică, Jurnalism și ştiinţe ale comunicării și Literatură comparată. Activitatea de cercetare reflectă interes în comunicarea multimodală, analiza discursului, genuri de discurs, analiza conversației, argumentare și retorică, analiza corpusurilor de limbă română vorbită, pragmatică lingvistică, sociolingvistică.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/comunicare-verbala-paraverbala-si-nonverbala-in-discursul-religios-ocazional-actual-pareneza-corpus-si-studii-lingvistice-w2b6qq3w/
Articole similare
Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,
Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
