Distribuie
1905 a fost un an miraculos pentru ştiinţă. Albert Einstein publică trei lucrări: una ţinând încă de domeniul fizicii clasice (în care dă o descriere a mişcării browniene), o alta despre efectul fotoelectric (şi care avea să stea la baza dezvoltării ulterioare a mecanicii cuantice) şi, în fine, articolul apărut în „Zeitschrift für Physik”, „Asupra electrodinamicii corpurilor în mişcare“, actul de naştere al teoriei relativităţii.
Albert Einstein, s-a născut la Ulm, în Germania, la 14 martie 1879. A studiat matematica și fizica la Scoala Politehnica Federală din Zurich între 1896 și 1900. În anii 1902–1908 a lucrat ca expert la Oficiul Federal de Patente din Berna și a publicat lucrări care au atras atenția lumii științifice, printre care – prima lucrare despre teoria specială a relativității în 1905.
În anii 1908–1914 a fost profesor de fizică teoretică la universitățile din Berna, Zurich și Praga. În 1913 este ales membru al Academiei Prusiene de Științe și numit director al Institutului de Fizică al Societății „Împaratul Wilhelm“ din Berlin, funcție pe care o pastrează până în anul 1933. După publicarea teoriei generale a relativității, mai exact în anii primului război mondial și confirmarea uneia dintre predicțiile ei de către expediția astronomică a Societății Regale de Științe din Londra (1919), devine cel mai cunoscut om de știință al vremii sale. O dată cu instaurarea regimului național-socialist, Einstein își dă demisia din Academia Prusiană de științe și părăsește definitiv Germania, stabilindu-se la Princeton, în Statele Unite ale Americii.
În ultima parte a vieții, Einstein este recunoscut nu numai drept cea mai mare autoritate din fizica teoretică, ci și ca un mare umanist care încorporează în mod exemplar prin acțiunea lui socială și culturală, prin luările sale de poziție în problemele vieții publice spiritul libertății, al justiției sociale, respectul pentru demnitatea ființei umane.
Moare la 18 aprilie 1955, la 76 de ani. Scrierile de interes general ale lui Einstein sunt reunite în doua volume: Mein Weltbild (1931) și Out of my Later Years (1950). În anul 1917, Einstein publică prima expunere a teoriei speciale și generale a relativității „pe înțelesul tuturor“.
Mai multe despre carte – AICI – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/teoria-relativitatii-pe-intelesul-tuturor-pbrhwrsb/
Articole similare
Cititorule, Îmi îndrept gândul spre tine şi mintea îmi spune că s-ar putea să ai dreptate. Când te-ai îmbolnăvit nu ştii, cum să te smulgi din suferinţă îţi este cu neputinţă să înţelegi, necunoscând multe din tainele corpului tău. Medicii spun… În era medicamentelor şi a transplanturilor de organe se vorbeşte, cu tot mai multă apăsare, despre descoperirea genomului ca etapă în care vei şti ce boli îţi sunt hărăzite în următorii 10 ani. Până atunci, însă, ştiinţa ne ajută prea puţin să cunoaştem cauzele suferinţei de azi şi nu
Ieșiți la joacă alături de Pettson și Findus și rezolvați sarcini distractive și inteligente. Să exersăm împreună cifrele și formele! Oare vom primi ajutor de la flecăreți și de la găinile din carte? Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/joaca-te-cu-pettson-si-findus-cifre-si-forme-gjsx4hqt/
Premiul Booker pentru literatură rusă 2008 Nimeni nu-și mai aduce aminte de Gromov, cândva scriitor de romane propagandistice, prea puțin gustate de public. Însă pe măsură ce trece timpul, cărțile lui ies iarăși la suprafață, și fiecare îi dă cititorului ei o însușire aparte: Furia de a-și înfrunta cu sălbăticie dușmanii; Memoria, care aduce în mintea celui care citește imaginile unei copilării fericite; Puterea de a ignora teama de moarte. Cu timpul, în țară încep să apară Biblioteci, falanstere de lectură susținute de cititori care se războiesc pentru ultimele exemplare
