Vestea rea e că lumea se sfârșește. Vestea bună e că băieții răi s-au întors ca s-o salveze!
Da, bine, poate c-au „împrumutat” o rachetă… Și s-ar putea să fie ceva SCÂRBOS într-unul dintre costumele de astronaut… Și dl Piranha se poooate să fi mâncat prea mulți burritos cu fasole…
Dar, pe bune, cât de RĂU poate fi? Cât de rău?! SUPER RĂU. E un pas mic pentru „Băieții din aşa-zisa Ligă Internațională a Băieților Buni”. E un salt URIAȘ pentru BĂIEȚII RĂI.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/baietii-rai-episodul-5-gaz-intergalactic-roman-grafic-szq5fc33/
Articole similare
Blocată în traficul înnebunitor al metropolei, Grace Adams clachează. Nu țipă, nu plânge și nu se ascunde. Pur și simplu, își abandonează mașina în mijlocul vacarmului și pleacă. Unde? Se gândește să meargă la fiica sa, care împlinește astăzi 16 ani. Și care refuză s-o vadă. Copila cu care se înțelegea de minune cândva, dar care acum locuiește cu tatăl ei. Vrea să repare ce au pierdut. Vrea să ajungă la soțul ei, care i-a trimis actele de divorț. Deși, cândva, i-a legat o mare poveste de dragoste. Când totul
Autoarea romanului de succes Station Eleven, ecranizat de HBO Max, Emily St. John Mandel, scrie un roman despre artă, timp, iubire și pandemie, care îl poartă pe cititor de pe Insula Vancouver, în 1912, până într-o colonie întunecată de pe Lună, aproape cinci sute de ani mai târziu, prin intermediul unei povești despre umanitate, derulate în timp și spațiu. Când Gaspery Roberts, un detectiv din Orașul Nopții, este angajat să investigheze o anomalie din ținuturile Americii de Nord, descoperă o serie de vieți date peste cap: fiul exilat, împins la nebunie,
Romanul Laur cuprinde trei capitole. Este descrierea protagonistei cu privirea în urma unei iubiri atipice, complicate, filtrând din amintirea ei acele moment cheie care ar putea, doar într-o oarecare măsură, să îi explice acesteia destinul. Are o componentă psihologică, gândurile se adună pentru a retrăi şi a linişti amintirea iubirii pentru a regăsi un sentiment neschimbat, singura modalitate de a se opune trecerii timpului, dar şi trecerii în alt moment în care iubirea devine un imposibil de trăit în realitatea apropiată. Iubirea aceasta, oricât se doreşte înţeleasă prin apropierea amintirii, îşi apără


