322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea
Autor: Categorii: O carte pe ziUltima actualizare: 26 aprilie 2025Timp citire: 2,2 min

Distribuie

„Cum singur spune, Țuțea s-a revărsat în alții. Când apele spiritului sau s-au retras, ele au lăsat în urmă, cristaline, șlefuite de patima, suferința și inteligența, câteva sute de vorbe memorabile. Funcția acestor pagini este simplă: înțelese în dozajul lor corect, uneori cu doza necesară de umor, alteori rămânând de-a dreptul contestabile, ele pot să apere de amăgitori, de proști și uneori de excesul care stă la pândă în fiecare dintre noi. Dar mai presus de orice ele sugerează un lucru nespus de simplu și de greu de obținut: că a fi liber înseamnă a gândi totul cu mintea ta. Pentru că în acest caz chiar și eroarea, aparținându-ți, este mai lesne suportabilă. Cu atât mai mult în acest secol, în care lucrul cel mai teribil care ni s-a putut întâmpla a fost acela de a fi greșit (sau de a fi devenit victime), participând la erorile altora” ne spune filosoful Gabriel Liiceanu, provocându-ne, astfel, interesul pentru volumului lui Țuțea.

Născut la 6 octombrie 1902 în satul Boteni (Muscel) în familia unui preot. Urmeazã Liceul „Neagoe Basarab” din Câmpulung şi liceul „Gh. Bariţiu” din Cluj, apoi cursurile Facultăţii de Drept a Universităţii din Cluj; studiază formele de guvernământ la Universitatea „Humboldt” din Berlin; va deveni, în urma studiilor universitare, doctor în drept administrativ.

Publică articole diverse şi studii de economie şi politică în presa anilor 1930, cu precădere în „Cuvântul” condus de Nae Ionescu. Este un apropiat al acestuia, ca şi al lui Petre Pandrea, Mircea Eliade, Emil Cioran ş.a. După o perioadă de simpatii de stânga, devine simpatizant al micării legionare, dar nu şi înscris în mişcare, iar în septembrie 1940 ajunge înalt funcţionar la Ministerul Economiei Naţionale în guvernul naţional-legionar.

Sub regimul comunist face 13 ani de închisoare politică în anii 1948-1953 şi 1956-1964. După eliberarea din puşcărie continuă să fie persecutat de Securitate, care îi confiscă o serie de manuscrise (printre care Tratatul de antropologie creştină, ce i se va restitui după 1989). Trăieşte înconjurat de tineri din boema bucureşteană a vremii şi publică sporadic, sub pseudonimul Petre Boteanu, în revistele şi almanahurile Uniunii Scriitorilor.

Moare la Bucureşti la 3 decembrie 1991, după ce este „redescoperit” de tinerii generaţiei post-1989 şi se bucură de o scurtă perioadă de notorietate dublată de o intensă mediatizare.

Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/322-de-vorbe-memorabile-ale-lui-petre-tutea-gkyvz4d4/

 

Articole similare

  • Ştiind prea bine că nicio informaţie nu există fără un proiect de comunicare, Dominique Wolton vrea să răstoarne stereotipul dominant, gândindu-le împreună. Altfel spus, încercând o redefinire a statutului comunicării, secolul nostru fiind unul al coabitării. În viziunea sa, a comunica înseamnă a împărtăşi ceea ce avem în comun, dar şi a învăţa gestionarea diferenţelor. Fiindcă, ridicând complexităţi suplimentare, comunicarea înseamnă negociere şi coabitare; aducând, adică, în prim-plan problema relaţiei, recunoscând prezenţa Celuilalt. Valorizând coabitarea, implicit primatul toleranţei, invocând experienţa concretă a alterităţii, Dominique Wolton propune, după ani de cercetări,

  • În adâncul pădurii trăiește o bătrână răutăcioasă, care în fiecare an face tot posibilul să oprească primăvara. Într-o zi, când patrulează printre copaci și tufișuri pentru a preveni înmugurirea copacilor și trezirea animalelor din hibernare, se întâmplă ceva ciudat. Un băiat supărat spune o vrajă și o îndeasă într-un buzunar! Ce ar putea avea în comun o bătrână furioasă și un băiețel supărat? Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/doamna-spanac-wvncfsc3/    

  • Autoarea bestsellerului Acolo unde femeile sunt regi Ambițioasa Olivia, perfecționista Laura și nonconformista Anjali sunt prietene de nedespărțit încă din prima zi la Medicină. Iar legătura lor le-a ajutat să se sprijine reciproc și când presiunea examenelor a fost înlocuită de greutățile și bucuriile maternității și noi joburi solicitante. Cândva au promis să facă orice una pentru alta — inclusiv să uite noaptea despre care n-au vorbit niciodată: o petrecere cu droguri, sex și secrete care le-a obligat să facă o alegere ce le-ar putea distruge. Dar cât de departe ar