Distribuie
Enea Ciprian, Profesorul de fericire: cum să faci un million de euro călătorind, Bucureşti, RAO, 2014
După opt ani în presa de investigaţie, Ciprian Enea s-a reorientat către adevărata sa pasiune, călătoriile, a fondat o companie specializată pe promovare în industria turismului şi a început să viziteze întreaga lume, devenind primul român care a realizat un Top al celor mai frumoase 100 de ţări ale lumii.
Volumul este un jurnal de călătorie, în care autorul povesteşte despre unele dintre cele mai interesante ţări vizitate şi dezvăluie cum a făcut un milion de euro în industria de turism. O carte actuală, utilă, despre visurile, angoasele şi gândurile care-l frământăpe oricare dintre noi, despre puterea fiecăruia de a fi ceea ce-şi propune şi, mai ales, despre capcanele care ni se ivesc în cale.
„Sunt plătit ca să trăiesc cele mai frumoase vise ale oamenilor“, declară Ciprian Enea, şi nu putem decât să sperăm ca povestea lui să devină o sursă de inspiraţie şi pentru noi…
Articole similare
Copilul meu este în ordine? Mănâncă și doarme suficient? Noii prieteni îl influențează în bine? E vreo problemă că stă tot timpul singur în camera lui? E doar o fază trecătoare? Sau o fi ceva serios? Ca părinți, ne facem tot felul de griji pentru copiii noștri – legate de școală, de prieteniile lor, de sănătatea lor fizică, dar și de cea psihică. Atunci când suferă fizic, știm ce avem de făcut, însă când se confruntă cu dificultăți psihice, ne vine mai greu să îi îndrumăm. Autorii cărții de față,
Imaginea lui Carmen Brumă în peisajul mediatic românesc este asociată cu mişcarea şi alimentaţia sănătoasă. Cu greu ar putea cineva să îşi închipuie că autoarea nu a avut dintotdeauna forma fizică exemplară de acum. Publicul poate vedea în premieră în carte o poză cu Carmen Brumă la 86 de kilograme. Trecând prin multe experienţe de a slăbi fără rezultate şi care îi puteau afecta sănătatea, autoarea oferă în această carte soluţiile de succes prin care ea a ajuns la silueta de invidiat pe care o afişează astăzi. Cititorul va afla
Dacă umanitatea modernităţii era mânată de dorinţa de a cuceri, astăzi ea este înlocuită de o omenire care se victimizează. Măreţia civilizaţiei constă în grija faţă de cei umiliţi. Reversul acestui progres îl reprezintă victimizarea ca formă de şantajare a celorlalţi şi patologia recunoaşterii. În Occidentul hedonist, suferinţa a devenit, în mod paradoxal, o nouă formă a sacrului. Oricine, bogat sau sărac, bărbat sau femeie, îşi flutură brevetul de damnat, care îl ridică deasupra semenilor. Acest dolorism amestecat cu amărăciune pune în valoare figura martirului şi alimentează două mari pasiuni:
