Distribuie
Arthur C. Clarke, Oraşul şi stelele, Traducere din limba engleză de Mihai-Dan Pavelescu, Editura Paladin, 2013, 280 p.
Arthur C. Clarke (16 decembrie 1917 – 19 martie 2008), autor de science-fiction, inventator şi futurolog britanic, rămas celebru pentru seria de romane SF – Odiseea spaţială.
Clarke a fost preşedintele Societăţii Interplanetare Britanice între anii 1946 şi 1947, respectiv 1951 şi 1953. Deşi nu a iniţiat conceptul de sateliţi geostaţionari (în ciuda legendei care susţine contrariul), a contribuit hotărâtor cu ideea ca aceşti sateliţi pot fi relee ideale de telecomunicaţii. În onoarea activităţii sale, International Astronomical Union a recunoscut în mod oficial orbita geostaţionară de deasupra Ecuatorului ca Orbita „Clarke”. Între 1937 şi 1945, Clarke a publicat câteva povestiri în publicaţii minore, dar debutul profesional s-a consemnat în 1946, textul „Loophole” apărând în revista Astounding Science Fiction. Din 1951 s-a dedicat exclusiv carierei de scriitor. A primit Premiul UNESCO-Kalinga pentru popularizarea ştiinţei (1961); a fost nominalizat la premiile Oscar (1969) pentru scenariul filmului Odiseea spaţială 2001, scris împreună cu Stanley Kubrick şi la Premiul Nobel pentru Pace (1994).
Peste un miliard de ani, Diaspar este singurul oraş rămas pe Pământ. Oraşul este condus de un computer care naşte şi repară oamenii, iar în perioadele dintre două vieţi ale unui om, acesta îi păstrează conştiinţa. Nimeni nu intră în oraş, nimeni nu iese. În afară de Alvin care, diferit fiind de concetăţenii lui, îndrăzneşte să-şi ia în mâini propriul destin, odată cu cel al întregii omeniri şi să readucă rasa umană acolo unde îi este locul.
Pentru că… Arthur C. Clarke nu poate lipsi din nicio colecţie serioasă de science-fiction.
Pentru că Oraşul şi stelele este o carte care merită citită măcar o dată la zece ani.
Şi, nu în ultimul rând, pentru că Arthur C. Clarke tradus de Mihai-Dan Pavelescu şi redactat de Ştefan Ghidoveanu este un diamant şlefuit de trei maeştri bijutieri şi dacă ai ocazia, măcar o dată în viaţă, să pui mâna pe aşa ceva, merită să stai şi la coadă pentru o astfel de carte.
Cartea poate fi împrumutată de la Secţia de Împrumut carte pentru Adulţi.
Articole similare
De la cenușa celui de-Al Doilea Război Mondial până la căderea Zidului Berlinului, „o istorie extinsă și bogată“ a Germaniei de Est (New Republic). Reputatul istoric Katja Hoyer lasă în urmă obișnuiele caricaturi ale RDG-ului tipice Războiului Rece pentru a ne oferi o nouă viziune caleidoscopică a acestei țări dispărute, scoțând la iveală bogatul peisaj politic, social și cultural de dincolo de opresiune și greutăți. Bazându-se pe o vastă sursă de interviuri și documente inedite, aceasta este istoria definitorie a celeilalte Germanii, cea de dincolo de Zid. În 1990 a
Thrillerul Nordic Noir al anului 2018, câștigător al prestigiosului premiu Petrona pentru cel mai bun roman crime scandinav și nominalizat la CWA International Dagger Award. Katharina Haugen a dispărut în urmă cu douăzeci și patru de ani. În fiecare an, la aniversarea dispariției ei, inspectorul șef William Wisting îi vizitează soțul, pe Martin Haugen, bărbatul pe care nu l-a putut ajuta niciodată. Și recitește dosarele cazului, căutând răspunsul pe care nu l-a putut găsi niciodată. Codul pe care nu l-a putut rezolva niciodată. Până acum. Anul acesta va fi diferit.
Pentru Freud, psihologia femeii reprezenta un „continent întunecat”. Una dintre primele psihanaliste care au contribuit la explorarea acestui domeniu a fost Karen Homey. Ea pune accent asupra elementelor caracteristice feminității, ignorate de predecesorii săi care încercaseră să formuleze o teorie a psihologiei femeii urmând modelul masculin. Astfel vaginul, sarcina și maternitatea redobândesc un rol important în tabloul psihologiei feminine conturat de Karen Horney în lucrările cuprinse în acest volum. Ilustrându-și ideile cu numeroase exemple, autoarea abordează teme importante, cum sunt: conflictele inconștiente ale femeii legate de dorința de a avea
