Distribuie
Spre deosebire de alte cărți de mitologie, cea de față este scrisă din perspectiva personajelor feminine – Atena, Circe, Penelopa și multe altele –, care își țes poveștile fantastice la fel ca Arahne, muritoarea care s-a dovedit o țesătoare mai bună decât zeița Atena.
Charlotte Higgins pune într-o nouă lumină unele dintre cele mai cunoscute mituri antice, povești despre iubire și răzbunare, despre zei necruțători și oameni neputincioși, despre vrăjitoare ingenioase și creaturi înfricoșătoare.
Originală, erudită și scrisă într-un stil accesibil, cartea lui Charlotte Higgins, cu ilustrații elegante de Chris Ofili, ne oferă o perspectivă novatoare asupra miturilor grecești, constituind o lectură captivantă pentru toți cei pasionați de Antichitate.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/miturile-grecesti-repovestire-din-perspectiva-feminina-hxjn6vf6/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
