Distribuie
Bestsellerul internaţional Fructul pasiunii, primul roman al lui Karel G. van Loon, a apărut în 1999 în Olanda şi a fost publicat ulterior în 35 de ţări, devenind cea mai tradusă carte olandeză din toate timpurile. Armin Minderhout e tatăl unui băiat de treisprezece ani. Monika, iubirea vieţii lui, a murit cu zece ani în urmă, iar el trăieşte acum cu Ellen, cea mai bună prietenă a Monikăi. Cei doi ar vrea să aibă un copil împreună şi, fiindcă nu reuşesc, se supun unui test de fertilitate, din care rezultă că Armin suferă dintotdeauna de o boală congenitală rară, care-l împiedică să procreeze. Această descoperire îi dă viaţa peste cap: cine e tatăl adevărat al copilului pe care Armin îl considerase fiul lui? E numai una din multele întrebări ce redeschid în el rănile trecutului şi aruncă o umbră de îndoială asupra poveştii de iubire pe care a trăit-o cu Monika. Armin porneşte în căutarea tatălui biologic al copilului său – „făptaşul“ –, iar revelaţia din final va fi pe cât de neaşteptată, pe atât de teribilă.
KAREL GLASTRA VAN LOON, unul dintre cei mai populari scriitori olandezi, s-a născut în 1962 la Amsterdam. A fost artist de cabaret, membru al unei grupări politice antimonarhiste, susţinător al Partidului Socialist din Olanda, dar, înainte de toate, jurnalist şi scriitor angajat. Debutează în 1994 cu o carte despre Remi Poppe, cunoscut activist olandez al mediului înconjurător: De Poppe-methode (Metoda lui Poppe). Scrie, în colaborare cu ziarista Karin Kuiper, Herman. De biografie van een genetisch gemanipuleerde stier (Herman. Biografia unui taur manipulat genetic), apărută în 1995. În 2000 publică volumul de interviuri De laatste oorlog. Gesprekken over de nieuwe wereldorde (Ultimul război. Convorbiri despre noua ordine mondială, în colaborare cu Jan Marijnissen). Din 1991, realizează documentare de televiziune şi este redactor la diverse emisiuni TV. În 1997, face primul pas spre literatură, cu volumul de proză scurtă Vannacht is de wereld gek geworden (Azi-noapte a-nnebunit lumea), nominalizat la ECI-prijs voor Schrijvers van Nu; în 1998, primeşte Rabobank Lenteprijs voor Literatuur pentru una dintre povestirile cuprinse în acest volum. Romanul Fructul pasiunii (De Passievrucht, 1999), un succes fulminant în Olanda, devine totodată cea mai tradusă carte olandeză din toate timpurile. Pentru acest roman, i se acordă, în 1999, prestigiosul Generale Bank Literatuurprijs. Fructul pasiunii a fost ecranizat în 2003 de regizorul olandez Maarten Treurniet. Urmează romanele Lisa’s adem (Respiraţia Lisei, 2001) şi De onzichtbaren (Invizibilii, 2003), inspirat autorului de cele trei luni petrecute într-o tabără de refugiaţi de la graniţa Birmaniei cu Thailanda. Moare în 2005, la patruzeci şi doi de ani, în urma unei tumori cerebrale. Postum, îi apare volumul de proză scurtă Ongeneeslijk optimistisch (Optimistul incurabil, 2005).
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/fructul-pasiunii-roman-y4pnv3j3/
Articole similare
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
După mai bine de un deceniu, când surorile Nikki, Sami și Tori Knotek aud cuvântul mamă, îl simt de parcă sufletul le-ar fi sfâșiat de gheara unui vultur, declanșând amintiri care au fost secretul lor încă din copilărie. Până acum. Ani la rând, în spatele ușilor închise ale fermei lor din Raymond (Washington), mama lor sadică, Shelly, și-a supus fetele unor abuzuri inimaginabile, umilințe, torturi și terori psihice. Trecând împreună prin toate aceste experiențe, Nikki, Sami și Tori au dezvoltat o legătură sfidătoare care le-a ajutat să devină mult mai puțin
Măritată peste noapte cu Alfonso d’Este, duce de Ferrara, Modena și Reggio, Lucrezia părăsește Florența natală pentru a trăi la o curte străină ale cărei obiceiuri îi par stranii și unde prezența ei nu este tocmai dorită. Chiar și soțul ei pare o enigmă: este fie un estet înconjurat de artiști, fie un despot în fața căruia tremură și propriile-i rude. În timp ce pozează la nesfârșit pentru un portret menit a-i surprinde frumusețea pentru eternitate, Lucrezia înțelege că în ochii curții ea nu îndeplinește decât rolul de mamă a
