Distribuie
Despre ce vorbim când vorbim despre iubire este nu numai cartea datorită căreia Raymond Carver a devenit faimos, ci și unul dintre cele mai cunoscute și apreciate titluri publicate în cea de-a doua jumătate a secolului XX. Volumul conține șaptesprezece nuvele, povești despre oameni fără casă, șomeri, și tot felul de ciudați. O piesă cu oameni obișnuiți sau, mai exact, mediocri, pe care căldura scriitorului îi face transparenți. America, în povestirile lui Raymond Carver, este un Turn Babel multiplicat la infinit de un Cehov din Oregon. Este un loc pentru supraviețuitori, un loc al poveștilor. Carver a izbutit acolo unde mulți scriitori talentați au dat greș: a inventat o lume care, de fapt, este lumea noastră. Lucru ușor de verificat în proze ce frizează perfecțiunea cum sunt: De ce nu dansați? Chioșcul, Atât de multă apă atât de aproape de casă, ori povestirea ce dă titlul volumului de față…
Maestrul absolut al prozei scurte americane contemporane şi comparat adesea cu mentorul său A.P. Cehov, Raymond Carver s-a născut în Clatskanie, Oregon, în anul 1938. La începutul anilor ’60, în California, a urmat cursuri de creative writing cu scriitorul John Gardner. A studiat apoi la Humboldt State College, California, şi la Iowa University. În anii ’70 a predat creative writing şi literatură la diferite universităţi. A debutat în 1974 cu volumul de povestiri Pune-te în locul meu. În 1976 publică Taci, te rog!, care îi aduce o largă recunoaştere. I-au urmat volumele Anotimpuri furioase (1977), Despre ce vorbim cînd vorbim despre iubire (1981), Fazanul (1982), Catedrala (1983), Dacă-ţi vrei (1984), Elefant şi alte povestiri (1988), De acolo de unde sun (selecţie de autor, 1988). În 1993 apare selecţia postumă de povestiri Short Cuts, care a stat la baza filmului omonim, cu Andie MacDowell, Bruce Davison şi Jack Lemmon, în regia lui Robert Altman. Carver este şi autorul a cinci volume de poezie. A scris, de asemenea, eseuri. În 1985 i-a fost decernat prestigiosul Mildred and Harold Strauss Living Award, iar revista „Poetry” i-a acordat Levinson Prize. În 1988 a fost primit în American Academy şi în National Institute of Arts and Letters, iar Hartford University i-a acordat titlul de Doctor în Litere.
Cărţile sale au fost traduse în peste douăzeci de limbi. A încetat din viaţă în 1988, din cauza unui cancer pulmonar.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/despre-ce-vorbim-cind-vorbim-despre-iubire-kzrddfr3/
Articole similare
Care este motivul pentru care cerșim iubirea? Ce este serenitatea și cum ajungem la ea? Ce este adevărată libertate? Cine sunt? Carlos L’Abbate, un argentinian care trăiește la București, și-a petrecut aproape întreaga viață călătorind și studiind pentru a afla răspunsul la aceste întrebări. Cartea este o colecție de scurte însemnări inspirate de căutarea adevărului și discuțiile purtate cu discipoli și mentori. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/despre-prezenta-o-calatorie-spre-sine-nsc2vxty/
Un somnambul curajos întâlnește doi reni voioși, patru crocodili plimbăreți, douăsprezece fantome prietenoase... Învățarea numerelor nu a fost niciodată mai distractivă! O carte populară printre preșcolarii de pretutindeni. Cei mici vor învăța foarte repede să numere de la unu la douăzeci, pentru că totul este o joacă extrem de amuzantă! Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/sa-numaram-cu-domnul-zapacila-rcj8jgfg/
Volum nominalizat la International Booker Prize 2021 și National Book Award 2021 Când nu mai înțelegem lumea este o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge. Un melanj de investigație biografică și imaginație ce amintește în mod șocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viața unor personalități reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influențat definitiv viața în bine, fie au dat naștere, fără intenția autorilor,
