Distribuie
Piesa mică, dar vitală, din lemn de molid, aflată în corpul unui instrument cu coarde, care asigură calitatea, propagarea și uniformitatea vibrațiilor, se numește în limba franceză suflet, iar în română, inimă. Romanul parcurge lungul drum spre vindecare al mai multor inimi frânte, un drum cât o viață, departe și în același timp aproape de casă, marcat de amintiri și dureri ascunse, de răni ce par cu neputință de cicatrizat.
Concepută în patru părți, aidoma Cvartetului de coarde nr. 13, Rosamunde, de Schubert, această poveste pendulând între două continente și două lumi, în care un bol de orez amestecat cu ou crud devine madlenă proustiană, este mai mult decât o căutare de sine, este un omagiu adus forței nemuritoare a muzicii și umanismului ca stare de spirit universală.
Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/inima-franta-roman-tdfptqtq/
Articole similare
De la cenușa celui de-Al Doilea Război Mondial până la căderea Zidului Berlinului, „o istorie extinsă și bogată“ a Germaniei de Est (New Republic). Reputatul istoric Katja Hoyer lasă în urmă obișnuiele caricaturi ale RDG-ului tipice Războiului Rece pentru a ne oferi o nouă viziune caleidoscopică a acestei țări dispărute, scoțând la iveală bogatul peisaj politic, social și cultural de dincolo de opresiune și greutăți. Bazându-se pe o vastă sursă de interviuri și documente inedite, aceasta este istoria definitorie a celeilalte Germanii, cea de dincolo de Zid. În 1990 a
Thrillerul Nordic Noir al anului 2018, câștigător al prestigiosului premiu Petrona pentru cel mai bun roman crime scandinav și nominalizat la CWA International Dagger Award. Katharina Haugen a dispărut în urmă cu douăzeci și patru de ani. În fiecare an, la aniversarea dispariției ei, inspectorul șef William Wisting îi vizitează soțul, pe Martin Haugen, bărbatul pe care nu l-a putut ajuta niciodată. Și recitește dosarele cazului, căutând răspunsul pe care nu l-a putut găsi niciodată. Codul pe care nu l-a putut rezolva niciodată. Până acum. Anul acesta va fi diferit.
Pentru Freud, psihologia femeii reprezenta un „continent întunecat”. Una dintre primele psihanaliste care au contribuit la explorarea acestui domeniu a fost Karen Homey. Ea pune accent asupra elementelor caracteristice feminității, ignorate de predecesorii săi care încercaseră să formuleze o teorie a psihologiei femeii urmând modelul masculin. Astfel vaginul, sarcina și maternitatea redobândesc un rol important în tabloul psihologiei feminine conturat de Karen Horney în lucrările cuprinse în acest volum. Ilustrându-și ideile cu numeroase exemple, autoarea abordează teme importante, cum sunt: conflictele inconștiente ale femeii legate de dorința de a avea
