Matei Vişniec, Un secol de ceaţă
Autor: Categorii: O carte pe ziUltima actualizare: 26 aprilie 2025Timp citire: 2,6 min

Distribuie

„Aș plasa acest roman în categoria ficțiunilor istorice, deși toate bazele sale de plecare sunt reale; ele se hrănesc din evenimente trăite de propria mea familie, precum și de mine însumi în naveta mea culturală Est-Vest. Evident, orice asemănare cu persoane reale este întâmplătoare, dar sute de oameni vii se oglindesc în aceste pagini. Umbra lui Hitler și umbra lui Stalin planează deasupra multor capitole și nu întâmplător partea a doua a cărții se intitulează «Răul are întotdeauna un frate geamăn». Am încercat să înțeleg eu însumi, scriind, de ce oamenii nu învață mai nimic din greșelile trecutului și mai ales de ce repetă erorile servituții voluntare. Ceața ideologică despre care vorbesc în carte nu s-a risipit în acest început de secol, iar pe alocuri mi se pare că se îndesește, chiar în multe minți subtile și în multe suflete generoase. Îl invit pe cititor să se îmbarce în lectura acestei cărți pentru a-și face singur o părere despre dilemele secolului trecut și despre cele profilate la orizont. Cu acest avertisment tragic, lăsat nouă moștenire încă de la grecii antici: doar problemele au soluții, nu și dilemele…”, ne spune chiar autorul, stârnindu-ne, astfel, interesul citirii cărții de față.

Matei Vişniec s-a remarcat în anii ’80 ca poet, apoi ca dramaturg ale cărui piese, cu largă circulaţie în mediul literar, sunt interzise pe scenele profesioniste. În 1987 părăseşte România şi se stabileşte în Franţa, unde lucrează pentru Radio France Internationale. Piesele sale în limba franceză apar la Actes Sud – Papiers, Lansman, Non Lieu, Espace d’un instant, L’Oeil du Prince. Numele său figurează pe afişe teatrale în peste 40 de ţări. În ultimii ani Matei Vişniec s-a remarcat şi ca romancier. Dintre volumele publicate amintim: Păianjenul în rană (teatru, 2007), Groapa din tavan (teatru, 2007), Omul-pubelă. Femeia ca un câmp de luptă (teatru, 2007), Cafeneaua Pas‑Parol (roman, 2008, Polirom, 2014); Cronica ideilor tulburătoare sau despre lumea contemporană ca enigmă şi amărăciune (eseu, 2010, Polirom, 2019), Sindromul de panică în Oraşul Luminilor (2009, Polirom, 2012; roman distins cu Premiul revistei Observator cultural), Domnul K. eliberat (2010, Polirom, 2015; roman nominalizat la Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi), Dezordinea preventivă (roman, 2011, Polirom, 2017); Cabaretul cuvintelor (teatru, 2012, Polirom, 2018), Negustorul de începuturi de roman (2013, Polirom, 2014; volum distins cu Premiul „Augustin Frăţilă” pentru cel mai bun roman, Premiul Naţional de Proză al „Ziarului de Iaşi” şi Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2013, în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere, Iaşi), Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrelă… (roman, 2016, Polirom, 2018), Omul de zăpadă care voia să întâlnească soarele (piesă pentru copii, Arthur, 2016), Ultimele zile ale Occidentului (povestiri, Polirom, 2018), Un secol de ceaţă (roman, Polirom, 2021).

Mai multe despre carte – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/un-secol-de-ceata-roman-r3d7rsff/

 

Articole similare

  • Un somnambul curajos întâlnește doi reni voioși, patru crocodili plimbăreți, douăsprezece fantome prietenoase... Învățarea numerelor nu a fost niciodată mai distractivă! O carte populară printre preșcolarii de pretutindeni. Cei mici vor învăța foarte repede să numere de la unu la douăzeci, pentru că totul este o joacă extrem de amuzantă! Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/sa-numaram-cu-domnul-zapacila-rcj8jgfg/    

  • Volum nominalizat la International Booker Prize 2021 și National Book Award 2021 Când nu mai înțelegem lumea este o meditație asupra legăturilor complicate dintre descoperirile din lumea fizicii și a matematicii și tendința umanității de a se autodistruge. Un melanj de investigație biografică și imaginație ce amintește în mod șocant de stilul lui W.G. Sebald, cartea lui Labatut plonjează în viața unor personalități reale, precum Fritz Haber, Alexander Grothendieck, Werner Heisenberg, Erwin Schrödinger, ale căror descoperiri geniale fie au influențat definitiv viața în bine, fie au dat naștere, fără intenția autorilor,

  • „Legendele și miturile Greciei Antice” este cea mai cunoscută operă a lui Kun, tradusă în peste 50 de limbi de circulație internațională, publicată pentru prima dată în 1914. Este reeditată în numeroase variante și adaptată pentru piese de teatru, filme și chiar benzi desenate. De asemenea, opera lui Kun a reprezentat o sursă de inspirație pentru autorul român Alexandru Mitru în scrierea cărții „Legendele Olimpului". S-a scris despre opera lui Kun ca ar fi cea mai potrivită sursa pentru a aprofunda cultura grecilor antici. Autorul reușește sa expună în amănunt