Distribuie
Cartea Boemei e mai mult decât o înfigere de cuțit în corpul unei balene fabuloase, care e boema literară și artistică: e respirarea adâncă și foșnitoare a Romanului, iar autorul e un condei de pe aceeași alee a Raiului literar, unde adastă naratori iscusiți, precum un Faulkner ori Llosa, translatați din peisajul dureros-sufletesc al unei Americi timpurii, ori al unui mitic-sălbatic sudamerican, direct pe peronul dureros-bucolic timișorean. Cartea Boemei e un uriaș puzzle, alcătuit din felii mai mult sau mai puțin subțiri de ficțiune și realitate, puse alături într-un întreg aparent ireconciliabil, dar care, prin măiestrie și bun simț literar, se omogenizează într-un întreg uimitor, deopotrivă fermecător, incitant, pregnant și ingenious. Ne spune Gheorghe Truță în textul intitulat – Arca lui Anghel, apărut în „Arges”, anul XIX, nr. 7 (445), din iulie 2019, stânindu-ne, astfel interesul pentru a căuta și citi cartea de față.
Pe de altă parte, Gligor Hasa, atât despre carte, cât și despre autor, ne spune în „Vatra veche”, anul XII, nr. 1(133), din ianuarie 2020… că: „E singulară la noi. Este cartea editorului care a fost și nu va mai fi – unul cult, rafinat, avenit, prob, exigent, cu care o vreme se lăuda Editura Facla, mama literaturii Banatului multicultural […]. Ion Nicolae Anghel e un mare scriitor. Mânuiește cu dezinvoltură stilul indirect-liber, introspecțiunea psihologică tip Hortensia Papadat Bengescu și Camil Petrescu, exprimarea neaoță, dar și subtilitatea specifică scriitorilor munteni, picanterismul limbajului propriu lui Fănuș Neagu și Ștefan Bănulescu, pe cel al boemei și agapei cultivat de Paul Georgescu și Ileana Vulpescu. Podoaba aleasă a Boemei sale este limbajul, care pe alocurea sfidează firescul. Mai ales în dialog uzitează de vorbe și expresii de mare forță conotativă; este și frust, și proaspăt, și vetust, voit hasdeian. Place migala cu care frazează, faptul că vorbele de mult abandonate din vorbirea curentă par niște licențe poetice. De remarcat spontanele schimbări de stil, timp, moduri, persoană, tuseurile grafice. Cartea Boemei nu se structurează pe un fir roșu diriguitor; personajele se alcătuiesc îndeasinelea. Boema nu e o grupare, ci o lume; e Banchetul lui Socrate și Isop”.
Mai multe despre carte – AICI – https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cartea-boemei-cartea-editorului-roman-d7n4fc82/
Articole similare
Eu sunt Mama Ghem, iar tu ești Firul meu iubit, noi doi eram una când pe lume încă nu erai venit. La început erai ghem împreună cu mine… ba nu, tu erai chiar înăuntru, în mine. Și într-o zi ai devenit fir, dar eu tot ghem am rămas pentru tine. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/eu-ghem-tu-fir-w2fq2q6j/
Autoarea de bestselleruri New York Times B.A. Paris revine în inima suspansului psihologic captivant cu Terapeutul — o poveste intensă despre o casă care ascunde un secret șocant. Când Alice și Leo se mută într-o casă proaspăt renovată din proiectul rezidențial Cercul, o comunitate închisă cu locuințe exclusiviste, consideră că și-au împlinit visul. Însă aparențele pot fi înșelătoare… Pe măsură ce începe să-și cunoască vecinii, Alice descoperă un secret devastator despre noua ei casă și începe să se simtă foarte legată de Nina, terapeuta care a locuit acolo înainte. Alice
În volumul cinci din seria "Cuvintelor duhovnicești", ale Cuviosului Paisie, sunt cuprinse învățăturile Starețului cu privire la patimi și virtuți. Prezentele învățături nu constituie o învățătura sistematică, nici nu se referă pe larg la toate patimile și virtuțile, ci ele au fost adunate din răspunsurile Starețului la întrebările legate de "diagnosticarea" și vindecarea patimilor, precum și de lucrarea virtuții. Mai multe despre carte - https://bjiasi.ebibliophil.ro/mon/cuvinte-duhovnicesti-vol-5-patimi-si-virtuti-vnjggjxs/
