„Radiografii muzicale”, de Iosif Sava

Volumul a apărut, în anul 1996, la Editura POLIROM, surprinzând șase Serate TV cu: Horia-Roman Patapievici, Octavian Paler, Nicolae Breban, Aurel Stroe, Nicolae Constantin Munteanu, George Pruteanu.

Fiecare din cele șase Serate Tv (stenograme ale emisiunii Seratele muzicale de la Televiziunea Română, de după anul 1990), pentru oricare invitat este deschisă printr-un titlu ales, nu la întâmplare, ci din afirmațiile din timpul dialogului, stârnindu-ne interesul pentru a înțelege modul de gândire a personalităților culturale din vremea la care facem referire: „Politica este forma în care noi existăm actual” (Patapievici); „Viața mea a fost o serie de inițieri succesive în singurătate” (Paler); „Regăsind demnitatea persoanei, demnitatea polemicii, înălțimea ei, imaginea României se va ameliora” (Breban); „Ești o grosolănie nemaipomenită să-l vrei să-l dai afară din țara lui pe Patapievici” (Aurel Stroe); „S-auzim numai de bine” (Nicolae Constantin Munteanu); „Iașul nu te înnobilează… Orașele au ce le dai tu” (Pruteanu).

Redăm doar două replici din dialogul cu prozatorul Nicolae Breban, pentru a înțelege de ce ar trebui să ne apropiem, întru aducere aminte, de lectura cărții lui Iosif Sava, dar și de o perioadă în care s-au deschis porțile către noi curente:

– Amourous friendship. Spuneți la un moment dumneavoastră, da?, acesta e idealul în relațiile între un bărbat și o femeie…

– Idealul și… Această expresie cred că o am din Afinități elective a lui Goethe, care însă merge până la limita imoralității sau amoralității. – Goethe a avut o scânteie de geniu care îl apropie de Dostoievski, de cel care urma să fie Dostoievski. Deci, mai important este pentru mine, așa cum în erotism mai important este seducția decât posesia, mai important într-o relație cu o femeie este prietenia – prietenia amoroasă, prietenia care poate trece dincolo de spasmul sexual. Spasmul sexual durează un timp, dar dacă știi să-l transformi în altceva, poți să treci într-o prietenie completă – prietenia amoroasă.

– De ce tranziția noastră cultivă atât de mult spasmul sexual?

– Eu îi înțeleg pe tinerii atrași de „zona interzisă”. Și interesul de public, bineînțeles – 40 de ani a fost prohibită această temă; însă, am avertizat de câteva ori, tinerii pot să-și fractureze măcar o falangă a mâinii creatoare, pentru că zona asta este și extrem de riscantă, dar în același timp, este o descoperire a secolului nostru. Secolul nostru în literatură a descoperit puține lucruri – în primul rând a descoperit sexul și eroticul. Primul a fost foarte marele scriitor, care, din păcate, a murit prea devreme, D. H. Lawrence, și, după el, și alții – cum e Miller – au descoperit această zonă, împreună cu Freud, bineînțeles, de la Viena… Au fost descoperiri concomitente și iată, se arată că un scriitor mare poate fi, împreună cu un mare savant, în sincron, într-o simbioză involuntară… (pp. 107-108).

Iosif Sava s-a născut la Iași, la 15 februarie 1933. A urmat studii de filosofie și de muzică, fiind membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din anul 1972. A fost redactor la Secția de Cultură și Știință a Ziarului „Scînteia Tineretului” (1951-1969) și redactor-realizator la Radiodifuziunea Română, între anii 1969-1990. După anul 1990, este redactor-șef la Redacția Muzicală a Televiziunii Române (1990-1993) și al Redacției Culturale a Televiziunii Române (din anul 1993).

Autorul volumului Radiografii muzicale a mai scris: Teritorii muzicale românești: dialoguri, evocări; Amintirile muzicienilor români: dialoguri evocări, confesiuni; Iubiți muzica secolului XX: fișe, eseuri, conspecte; Prietenii muzicii; Orga lui Iosif Gerstenengst; Eugenia Moldoveanu și vocile veacului; Itinerare muzicale; Muzicieni evrei și multe altele.